Cluj: VIDEO Au căutat încălzirea globală pe cel mai înalt munte din Europa (GALERIE FOTO)

Cluj: VIDEO Au căutat încălzirea globală pe cel mai înalt munte din Europa (GALERIE FOTO)

Cluj: VIDEO Au căutat încălzirea globală pe cel mai înalt munte din Europa (GALERIE FOTO)

Şase geografi din Cluj-Napoca au luat parte, în luna august, timp de două săptămâni la o expediţie în Munţii Caucaz. Cercetătorii au observat încălzirea globală în topirea gheţarilor de pe masivul Elbrus, cel mai înalt munte din lanţul Caucaz. Au reuşit după trei încercări să arboreze steagul României la aproape 6.000 de metri.


Expediţia a pornit de la un subiect dezbătut de toţi cercetătorii zilelor noastre: încălzirea globală. Geografii clujeni au vrut, astfel, să vadă cu ochii lor ce înseamnă asta, iar cel mai bine pe acest continent nu o puteau face decât în Munţii Caucaz, lanţul muntos ce separă Asia de Europa, renumit pentru gheţarii săi şi pentru vegetaţia de aici.

Vezi aici o galerie foto cu clujenii escaladând Munţii Caucaz

Citeşte şi
Iulian Holobâcă, de la militărie la încălzirea globală


După şase luni de pregătire şi două săptămâni de cercetare în masivul Elbrus, clujenii ne-au dezvăluit prin ce au trecut dar şi primele concluzii ale expediţiei, un rezultat final al cercetărilor urmând a fi obţinut abia la sfârşitul acestui an.

La un pas de „zona morţii”

Iulian Holobâcă este doctor în climatologie la Universitatea „Babeş-Bolyai”, instituţie care a susţinut deplasarea. După două şedinţe în faţa unor consilii profesorale ale universităţii, geograful a primit aprobarea, iar în luna august s-a trezit în Munţii Caucaz, alături de un doctorand, un masterand şi patru studenţi.

„Eram la două mii de metri, iar în jur puteam observa munţi care ajung la patru mii de metri. Era o privelişte de nedescris”, îşi aminteşte profesorul. Plecarea a început din localitatea Azau, deasupra căreia au petrecut câteva zile. Au cercetat gheţarii şi vegetaţia din zonă, luând probe dendrologice, pentru a putea observa când s-au retras gheţarii şi cât de repede au facut-o. În zilele ce au urmat, clujenii au pornit spre altitudini mai mari, ajungând la înălţimea de patru mii de metri.

„A trebuit să ne aclimatizăm două zile. Unii au avut dureri de cap din cauza presiunii şi a lipsei de oxigen. Am dormit în corturi, vremea era urâtă, am avut parte de ploi şi vânt”, a explicat Holobâcă.


View Larger Map

Ajunşi la altitudinea de 5.600 de metri, la o temperatură de minus 20 de grade Celsius, clujenii nu ar fi putut supravieţui fără cagule şi costumele speciale. „Vântul era extrem de rece. Dacă nu eşti bine îmbrăcat, degerăturile apar după cinci minute. Îmi mişcam nasul cu degetul şi nu îl simţeam”, îşi aminteşte geograful. Ei au urcat până la 5.642 de metri, pe vârful Elbrus. „Zona morţii începe la 7.000 de metri, unde organismul nu se mai poate adapta, de aceea cei care ajung în vârf nu pot sta acolo şi sunt nevoiţi să se întoarcă”, a mai spus acesta.

Cu două zile înainte de plecare şi după mai multe încercări de a ajunge în vârf, clujenii au reuşit. „Priveliştea era fantastică, aveam impresia că se vede curbura Pământului, iar văile glaciare văzute de sus erau impresionante”, ne-a povestit Holobâcă.



Experienţe de neuitat

Întâmplările mai mult sau mai puţin amuzante au început să apară încă de la plecarea clujenilor spre Munţii Caucaz. „Am luat un zbor intern, de la Moscova, pentru a ne deplasa spre munţi. Eram într-un avion Tupolev foarte învechit, parcă era un autobuz”, îşi aminteşte doctorul cu zâmbetul pe buze.

Înainte de urcarea pe munte, clujenii s-au aprovizionat de la un magazin sătesc aflat la poalele masivului. „Ne-am luat pâine nedospită, brânză, salam, conserve, chiar şi portocale, orice înafară de rădăcinoase, care nu sunt potrivite la astfel de altitudini”, a mai povestit acesta. Au avut parte şi de ghinion, când lămpile de gătit li s-au înfundat din cauza benzinei de calitate proastă.

La 5.642 de metri, pe vârful Elbrus, clujenii s-au trezit cu bateria aparatului foto descărcată din cauza temperaturii. Noroc, însă, că un grup de alpinişti din Baia Mare. „Au fost foarte prietenoşi, ne-au filmat ei cu aparatul lor şi ne-au trimis filmuleţul”, a conchis profesorul clujean.




CITEŞTE AICI TOATE ŞTIRILE DIN CLUJ

Twitter RSSYahoo! MessengerE-mailUrmăreşte ştirile din Cluj pe Twitter ori prin RSS sau contactează-ne prin e-mail ori Yahoo! Messenger folosind butoanele din stânga

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: