Cluj-Napoca, destinaţie de o zi, va avea taxă pentru vizitatori, precum oraşele europene turistice. „Nu putem vorbi despre turism de masă aici“
0
Cluj-Napoca este, în afara perioadelor în care sunt festivaluri, o destinaţie turistică de o zi, spun specialiştii, iar un obiectiv din mica localitate Turda este mai vizitat decât întregul oraş. Turiştii plătesc din 1 ianuarie 2019 o taxă specială de turism, al cărui scop va fi de îmbunătăţire a promovării oraşului. Ce spun hotelierii?
Toate cazările la unităţile clasificate din Cluj-Napoca (sunt excluse apartamentele în regim Airbnb) sunt, de la 1 ianuarie, mai scumpe: turiştii vor plăti o taxă specială pentru turism1% din valoarea totală a cazării (valoarea nu include TVA). O astfel de taxă este obişnuită în majoritatea oraşelor turistice din Europa.
Decizia a fost luată în ultima şedinţă a anului trecut de consilierii locali la solicitarea „printr-o scrisoare deschisă a mai multor reprezentaţi ai industriei hoteliere din Cluj-Napoca”.
Un obiectiv din Turda, mai vizitat decât întregul oraş
Cluj-Napoca, deşi este un oraş al cărui număr de turişti creşte în mod constant, alimentat de festivalurile de aici, are mari probleme la partea de infrastructură turistică, dar şi la promovare.
Pe TripAdvisor, cel mai mare portal de turism în ceea ce priveşte recomandările unor destinaţii, în topul atracţiilor din Cluj-Napoca este un obiectiv turistic care, de fapt, nu se află în oraş: Cheile Turzii.
Topul este completat de Parcul Central, Statuia lui Matei Corvin din Piaţa Unirii, Biserica Sfântul Mihail.
La capitolul muzee, pe acelaşi TripAdvisor în top este Muzeul Zoologiei, care practic constă din 4 încăperi cu animale împăiate şi insectare, înghesuite la parterul clădirii unde se află Facultatea de Biologie.
Muzeul de Istorie a Transilvaniei este aproape în totalitate închis de mai mulţi ani, iar Muzeul de Artă este găzduit într-o clădire ce va fi retrocedată.
Salina care se află în micul orăşel Turda este mai vizitată decât întregul oraş Cluj-Napoca. În 2017, salina a fost vizitată de 600.000 de persoane, în timp ce la Cluj-Napoca au venit 470.000 de turişti, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În 2018, în luna octombrie la Salină a ajuns vizitatorul cu numărul 600.000, iar la Cluj-Napoca nu există încă datele finale.
Salina Turda a fost mai vizitată în 2017 decât Cluj-Napoca.
Efectele taxei
Cele mai multe hoteluri din Cluj-Napoca au adăugat la preţurile practicate taxa specială de 1% de la 1 ianuarie.
Traian Almăşan, administratorul unei agenţii de turism din oraş, susţine că „tarifele vor creşte exact cu această sumă”. Acesta crede că taxa ar trebui să fie investită în special pentru promovare şi pentru servicii care se vor adresa turiştilor.
Administratoarea hotelului Napoca şi membră a Asociaţiei Hotelierilor din Cluj, Roxana Ghiran, susţine, de asemenea, că „tarifele nu vor creşte. Noi, de exemplu, am lăsat tarifele de până acum şi vom plăti din marja noastă de profit cei 1%.”
Clujul, destinaţie de o zi
Traian Almăşan, administratorul unei agenţii de turism, susţine că „în Cluj-Napoca, în afara perioadei festivalurilor, turiştii nu prea rămân mai mult de o zi. Cluj-Napoca poate fi un punct de plecare pentru obiective şi destinaţii din vecinătate”.
Roxana Ghiran, administratoarea unui hotel de 4 stele din oraş, susţine că „în structurile de cazare din oraş sunt primiţi în primul rând clienţii de business, clienţii corporate. Nu putem vorbi despre turism de masă la Cluj-Napoca, pentru că nu avem aşa ceva. La festivaluri avem turism de masă, dar vorbim de maximum 15 zile pe an, iar anul are 365 de zile.”
Ghiran precizează că pe măsură ce „ne apropiem de 2020, tot mai multe voci consideră Timişoara drept punctul de atracţie principal, şi aici vorbim şi despre conferinţe corporate şi ale evenimente”.
Administratoarea hotelului Napoca susţine că „Noi ar trebui să ne promovăm ca destinaţie de city break, ca alternativă la marile oraşe. După ce au văzut vesticii toate oraşele importante precum Paris, Londra, ar putea să fie interesaţi şi de zona noastră. Astfel, am putea creşte un pic gradul de ocupare în weekend”.
„E nevoie de o strategie”
Ghiran este de părere că suma de 400.000 de lei estimată de municipalitate că va fi încasată din această taxă ar trebui realizată o strategie pe termen scurt, mediu şi lung. „Trebuie în primul rând să stabilim ce putem noi oferi, care sunt atuurile, apoi, care sunt potenţialii turişti interesaţi şi modalitate de promovare. Ar trebui să existe o strategie clară, să stabilim ce fel de produs turistic e Cluj-Napoca şi canalele de distribuiţie, să vedem la ce târguri ne prezetăm şi ce promovăm”.
Specialista susţine că în acest moment un turist care vine la Cluj-Napoca este îndrumat spre tururile care se fac în centrul oraşului, care ţin circa 2 ore. Apoi, într-o zi pot face o excursie la Salina Turda sau să vadă lacurile Traniţa şi Beliş.
Cine va plăti taxa
„Plătitorii taxei sunt persoanele care beneficiază de servicii de cazare în structurile clasificate de pe raza municipiului Cluj-Napoca.
Taxa este nepurtătoare de TVA şi se reţine de către la sursă de aceste structuri de cazare. Aceasta va fi evidenţiată distinct faţă de tariful de cazare şi mic dejun.
Cuantumul taxei va fi stabilit anual prin hotărârea de consiliu local privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale.
Fondul astfel contituit va fi utilizat pentru promovarea şi dezvoltarea turismului în municipiul Cluj-Napoca, prin Direcţia Generală Comunicare, dezvoltare locală şi management proiecte, conform destinaţiei şi obiectivelor instituirii taxei speciale.”, se arată în hotărârea de Consiliu Local.
Pe ce vor fi cheltuiţi banii
În Hotărârea de Consiliu local se arată că obiectivele instituirii taxei speciale sunt următoarele:
- Promovarea obiectivelor turistice din Cluj-Napoca şi a destinaţiei turistice Cluj-Napoca în ansamblul ei, în vederea creşterii numărului de turişti;
- Creşterea calităţii serviciilor turistice şi crearea de noi servicii de turism
- Dezvoltarea de proiecte finanţate din fonduri europene direct legate de activitatea turistică, atragerea de investiţii în turismul local;
- Susţinerea proiectelor turistice inovative în vederea dezvoltării smart turismului:
- Susţinerea sistemului online de promovare turistică, în coordonatele agreate la nivel integrat;
- Elaborarea unui program multianual de dezvoltare turistică a destinaţiei:
- Elaborarea, implementarea şi monitorizarea proceselor necesare sistemului de management al calităţii turistice:
- Consolidarea brandului turistic al municipiului Cluj-Napoca;
- Susţinerea activităţilor culturale, turistice etc care pot contribui la creşterea numărului de turişti din Cluj-Napoca;
- Promovarea produselor locale şi a gastronomiei tradiţionale;
- Participarea/înscrierea în reţele/organizaţii/structuri europene sau globale care pot creşte valoarea turistică a municipiului Cluj-Napoca.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
