Cluj: Clujeanul îmbogăţit de FNI

3% din câştigul despăgubiţilor Fondului Naţional de Investiţii intră în buzunarul unui fost profesor univesitar. Clujeanul Cornel Ţăranu a profitat de cunoştinţele economice şi a găsit o metodă inteligentă prin care să câştige de pe urma afacerii omului de afaeri Sorin Ovidiu Vântu.

Un clujean a ajutat, până acum, peste 1.500 de persoane să îşi recupereze banii de la Fondul Naţional de Investiţii (FNI). Fost profesor de informatică şi economist, Cornel Ţăranu, poreclit „profesorul” a crezut în forţa maselor, iar din 2.000 a început să strângă dosarele clujenilor care au rămas fără bani, după ce au depus în contul FNI sume importante de bani.

Odată cu prăbuşirea fondului, în 1999, majoritatea dintre cei 318.000 de păgubiţi la nivelul ţării şi-au pierdut, cu trecerea timpului, speranţa că îşi vor mai vedea banii înapoi. Eforturile clujeanului nu sunt, însă, în zadar, deoarece 3% din importantele sume pe care le recuperează îi revin lui şi colegilor cu care lucrează.

1.045 clujeni despăgubiţi prin ANI-FNI

Cornel Ţăranu a intrat, prima dată, în Asociaţia Naţională a Investitorilor (ANI) -FNI ca şi consilier economic. Începând din anul 2.000, ANI-FNI a  început să câştige mai multe procese pentru păgubiţii fondului. În judeţul Cluj, din cei 6.000 de păgubiţi, 3.000 s-au înscris în asociaţie, iar dintre aceştia, 1.045 au obţinut sentinţă finală şi şi-au recuperat banii.

Primul proces a durat din 2000 şi până în 2007, a trecut pe la toate instanţele, iar începând cu 2008, deponenţii şi-au recuperat, efectiv, sumele de bani şi cheltuielile de judecată, corelate la indicii de inflaţie. Ca şi reprezentant în asociaţie pentru păgubiţi, Cornel Ţăranu, împreună cu colegii lui, au avut un comision de succes de 3% din câştigul obţinut pentru fiecare client.

La un simplu calcul, sumele câştigate de profesorul clujean sunt consistente, având în vedere că cea mai mică sumă recuperată a fost de 1.000 de lei, corelată la rata inflaţiei, iar cea mai mare a depăşit un miliard de lei vechi. „Au fost de acord să plătească aceşti bani, majoritatea dintre ei. Este şi normal, deoarece am angajat avocaţi, întocmit baze de date, am făcut multe drumuri la Bucureşti pentru ei”, spune profesorul.

Propria asociaţie la Cluj

Odată cu desfiinţarea ANI-FNI, Cornel Ţăranu a pus bazele propriei asociaţii la Cluj-Napoca, Grupul pentru Dreptatea Investitorilor (GDI). A reuşit să „racoleze” în asociaţie 500 de persoane, dintre care 423 sunt în faza finală de recuperare a banilor. Alături de el, fondatori ai asociaţiei mai sunt economista Lucia Marcu şi juristul Ioan Bologa.

După acelaşi principiu ca la ANI-FNI, şi aici se aplică comisionul de succes, în valoare de 3% din suma despăgubită de Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). „Am plătit 3% din 540 de milioane de lei vechi, cât am recuperat. Nu am avut nimic împotrivă, mai ales că domnul profesor a făcut multe drumuri în aceşti ani pentru noi”, mărturiseşte Dumitru Istrate, unul dintre păgubiţii clujeni.

Acesta a depus, în 1998, la FNI, suma de 230 de milioane de lei vechi, pe atunci valoarea unui apartament de 3 camere. După opt ani de procese, i-a revenit suma de 540 de milioane de lei vechi, după corelarea la rata inflaţiei, bani cu care nu a putut achiziţiona nici măcar o garsonieră.

300 de milioane de lei este prejudiciul estimat în cazul FNI