FOTO Primul fotojurnalist de război din lume a fost un clujean: 202 ani de la naşterea lui Carol Popp de Szathmáry
0Carol Popp de Szathmáry (1812-1887) a fost primul fotoreporter de război, a imortalizat scene din Războiul din Crimeea şi din Războiul de Independenţă al României, unde l-a însoţit pe Regele Carol I, al cărui fotograf oficial a fost. Sâmbătă, 11 ianuarie, s-au împlinit 202 ani de la naşterea sa. Data de 11 ianuarie a fost declarată în 2010 Ziua Artei Fotografice în România.
Care fotojurnalist nu visează să facă poza perfectă, acea poză în care lumina şi umbrele să fie aşa cum trebuie, care să apară pe copertă şi să se vorbească despre ea mult după ce autorul ei i-a dat viaţă?
Mulţi visează asta, însă puţini şi reuşesc. Carol Popp de Szathmáry, de la a căruit naştere se împlinesc azi, 11 ianuarie, 202 ani, este primul român care a reuşit. El a fost primul fotograf român de artă, documentarist, fotograful lui Alexandru Ioan Cuza şi al Regelui Carol I, fotograful Bucureştilor, iar lista poate continua.
Iar reuşita lui a fost recunoscută şi peste graniţe. Albumele sale de fotografii au putut fi admirate, în 1867, la Expoziţia Universală de la Paris. Pe lângă faptul că s-au bucurat de succes, acestea i-au adus şi o medalie, relatează Radu Oltean, într-un material din ediţia de octombrie 2013 a National Geographic România.
Articolul se numeşte „ Carol Popp de Szathmáry. Cronicar prin imagini, un artist ardelean de la mijlocul veacului al XIX-lea, lasă o moştenire fotografică inestimabilă“ şi este ilustrat cu imagini făcute de Carol Popp de Szathmáry şi păstrate de Biblioteca Academiei Române.
Iar pe lângă medalie, şi aprecierea fotografilor vremii.
Ernest Lacan, redactorul-şef al revistei Societăţii Fotografice Franceze „La Lumiere“, dar şi un precursor al fotografiei, descria, într-o carte despre Expoziţia Universală de la Paris în ce condiţii a făcut o poză (n.r. vorbea de pozele făcute în 1854, pe frontul de la Dunăre) Carol Popp de Szathmáry:
„Era evident pentru artist că avea onoarea de a fi el însuşi ţinta şi că focurile de armă deveneau tot mai precise şi mai ameninţătoare. Dar cadrul era aşa de interesant, lumina şi umbrele atât de potrivite, încât îi era imposibil să se decidă să părăsească locul. Plus că mai avea doar câteva secunde. Aşteaptă până când totul fu gata. Era vremea să plece. O a treia ghiulea, mai bine ţintită, se înfipse în pământul de la picioarele sale, acoperindu-l cu nisip. Dar fotografia a ieşit minunată!“.
Fotograf medaliat de împăraţii şi regii Europei
Cei de la Photo România Festival i-au făcut o prezentare succintă, pe site. Ei spun că Szathmáry s-a născut pe 11 ianuarie 1812 la Cluj-Napoca, a fost pictor şi grafician, dar şi primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul Român.
„Carol Popp de Szathmáry este o personalitate importantă pentru arta fotografică din România, care trebuie să se bucure de recunoaştere naţională. A fost totuşi primul fotograf de război din lume, primul care a ieşit pe front cu un laborator mobil de fotografie. Nu sunt multe ţări europene care se pot mândri cu o asemenea personalitate”, a declarat Ştefan Toth, preşedintele Asociaţia Artiştilor Fotografi din România (AAFR).
Copilărie pe strada-oglindă, unică în Europa
A copilărit în casa aflată pe strada Iuliu Maniu, la numărul 17, în Cluj. Peste drum, la numărul 16, grădina Boema avea să fie peste ani, în 2013, sediul central al Photo Romania, cel mai important festival de fotografie din ţară. Însă ceea ce puţini ştiu e că strada Iuliu Maniu este singura stradă în oglindă din Europa, singura stradă unde clădirile de pe partea stângă sunt identice cu cele de pe partea dreaptă.
Un cupidon, prima fotografie românească
A absolvit Colegiul Reformat din Cluj şi a renunţat la hainele preoţeşti pentru o viaţă în domeniul artei. În 1834 a făcut o lungă călătorie de studii la Budapesta, Viena, Munchen şi în nordul Italiei. Ceea ce îl fascina era Orientul şi din Orientul de atunci făcea parte şi Bucureştiul.
Acolo s-a stabilit în 1843, şi-a deschis primul atelier foto, unul dintre cele mai moderne din Europa vremii. Însă patru ani mai târziu, atelierul i-a ars în totalitate. Şi-a deschis un altul la Podul Mogoşoaiei (actuala Calea Victoriei).
În noiembrie 1843, anul în care i-a ars primul atelier, Carol Popp de Szathmáry semna prima fotografie românească - numită „Cupidon cu braţele frânte”, o calotipie ce reda o statuetă din colecţia sa personală.
Primul foto-jurnalist al lumii. Întâlniri cu capetele încoronate ale Europei
Carol Popp de Szathmáry, considerat unul dintre primii 10 fotografi din Europa, a realizat primul reportaj fotografic de război din lume în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), devenind astfel cunoscut ca primul fotojurnalist al lumii.
„Dar prin ele (n.r. se referă la pozele din 1854 făcute pe frontul de la Dunăre) Szathmáry
devine primul fotograf de război din lume, lucru puţin cunoscut pe plan mondial. Cu 200 dintre aceste fotografii, Szathmáry a alcătuit un album în câteva exemplare, pe care îl oferă capetelor încoronate ale ţărilor participante direct sau indirect la conflict.
A fost primit personal, printre alţii, de Regina Victoria a Marii Britanii, de împăratul Franz Joseph, de Napoleon III, de sultan şi de Regele Victor-Emanuel II al Sardiniei. Aceste întâlniri au fost adevărate evenimente. De exemplu, Societatea Fotografică din Paris a anunţat cu pompă sosirea lui şi întrevederea cu Napoleon III.
În unele cazuri, audienţele s-au prelungit ore întregi – scrie unul dintre biografii lui, Adrian Silvian Ionescu -, pentru că monarhii erau extreme de curioşi să vadă aceste mărturii vii de pe front, precum şi portretele generalilor şi ofiţerilor.
Ironia soartei a făcut ca niciunul dintre albumele cu Războiul Crimeei să nu supravieţuiască. Doar câteva fotografii disparate au rămas prin colecţii“, relatează National Geographic.
Fotograful oficial al lui Cuza şi Carol I
Carol Popp de Szathmáry a fost fotograful oficial al domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi, mai târziu, al Regelui Carol I. În 1881, anul încoronării primului rege al României, Carol I, Szathmary a fost prezent la ceremonie cu aparatul „Luxograf”, pentru a ilustra marele eveniment.
În 1855, pentru importante sale realizări în domeniul fotografiei, a primit medalia „Pentru Artă şi Ştiinţă” din partea Împăratului Austriei, precum şi alte trei medalii, de la Regina Angliei, Napoleon al III-lea al Franţei şi Regele Spaniei.
În 1860 a realizat o hartă topografică a ţării, lucrare reprodusă după planşe făcute de ofiţerii cartografi ai armatei austriece, obţinute de la ministerul de externe.
Între 1877-1878, adică în timpul Războiului de Independenţă, în urma căruia statul român era recunoscut oficial de regii şi împăraţii Europei drept de sine stătător, Szathmáry a fost, pentru a doua oară, fotojurnalist de război. A călătorit alături de domnitor în Bulgaria unde a făcut poze şi schiţe care au fost adunate în albumul numit „Suvenir din Resbelul din 1877-1878“.
Opera sa mai cuprinde cromolitografii şi acuarele înfăţişând tipuri şi porturi populare cu un caracter exclusiv documentar.
Szathmáry a lăsat şi un album cu vederi din Transilvania (1841), dar şi portretele deputaţilor din Dieta Transilvaniei.
Un muzeu în cinstea sa la Cluj
„În 2010 ziua de 11 ianuarie a fost desemnată Ziua Artei Fotografice în România, printr-o hotărâre semnată de Emil Boc, premier pe atunci, şi contrasemnată de Kelemen Hunor, ministrul Culturii de la vremea aceea.
Cei doi îşi exprimau dorinţa ca România să aibă cât mai curând un muzeu al artei fotografice, demers pe care festivalul Photo România l-a iniţiat deja la ediţia din 2013 şi care sperăm să se transforme într-un muzeu oficial în cel mult doi ani“, speră cei de la Photo România Festival, singurii care au marcat printr-o postare, pe site, aniversarea celor 202 ani de la naşterea primului fotograf român şi a primului fotojurnalist de război din lume.
Mai puteţi citi:
FOTO Povestea mănăstirii care veghează Clujul de aproape o mie de ani
Băile Someşeni, staţiune pentru englezi
Se încarcă comentariile...
