Clădirea vie de la capătul Clujului, singura biserică organică din oraş

 Clădirea vie de la capătul Clujului, singura biserică organică din oraş

Biserica organică din Grigorescu a fost construită în 10 ani

Biserica reformată de pe strada Donath este singura biserică din Cluj construită după preceptele arhitecturii organice . Nu se poate să treci pe lângă ea fără să o observi. Ogive stilizate din lemn se ridică la cer, de pe o fundaţie de piatră de râu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi e o biserică, nu e apăsătoare, ci se integrează perfect în peisaj. Aşa a fost concepută: să facă parte din lumea din jur. Construcţia singurei biserici organice din Cluj a început în 1998. „Tatăl meu, când s-a întâlnit cu arhitectul Imre Makovecz i-a arătat o poză cu imobilul care era aici. Arhitectul a făcut desenul bisericii direct pe acea fotografie”, povesteşte Bibza Gabor, preotul parohiei reformate nr.11. Apoi, s-a apucat de treabă un fost student al maestrului, Muller Csaba. „Makovecz a gândit-o, iar Muller a realizat-o”, a rezumat preotul paroh.

Arhitectura care vindecă suflete

Arhitectul clujean Muller Csaba, cel care a realizat proiectul după desenul arhitectului din Ungaria, spune că biserica a fost concepută după ideile arhitecturii organice. „Acest gen de arhitectură este foarte aproape de ideea de a vindeca prin artă. În această concepţie, o clădire este ca o fiinţă, deci are şi ea suflet”. De altfel, când te afli în interiorul bisericii ai impresia că te afli, efectiv, în corpul uman: grinzile de susţinere par coaste stilizate. „Dacă biserica este ca un corp uman, atunci inima mistică este masa liturgică”, spune preotul paroh, parafrazându-l pe arhitectul care a gândit clădirea.

Lemnul şi piatra, principalele materii prime


Cea mai mare marte a bisericii organice, 90%, este realizată din lemn de brad. De aici şi mirosul proaspăt de pădure, atunci când calci pentru prima dată în interiorul ei. Fundaţia este făcută din piatră, însă în structura clopotniţei, de exemplu, a fost folosit şi betonul, însă şi acesta, la final, învelit în lemn. „Cel mai complicat a fost cu îmbinarea grinzilor de susţinere. Nu de alta, dar în arhitectura organică pot apărea modificări în soluţiile tehnice, când nu te aştepţi. E o lucrare vie”, mai spune preotul paroh.
Construcţia bisericii organice a durat 10 ani, a costat aproape 500.000 de euro, şi încă nu e complet gata. Enoriaşii reformaţi din zonă, când au văzut macheta bisericii lor, au fost împotriva unei clădiri cum nu mai vazuseră până atunci. „Acum spun cu mândrie că e biserica lor”, încheie cu un surâs în colţul gurii părintele Bibza Gabor.

Makovecz, promotorul arhitecturii organice
Imre Makovecz s-a născut în 1935, la Budapesta. Arhitectul maghiar îşi desfăşoară activitatea din anii '50. Absolvent al Universităţii Tehnice din Budapesta, Makovecz este un exponent important al arhitecturii organice. Clădirile organice încearcă să se integreze în mediul înconjurător, mai degrabă decât să triumfe asupra lui. Pe lângă multele sale lucrări realizate atât în Ungaria şi România, în 1992 el a fost cel care a realizat pavilionul Ungariei (foto) la Expoziţia Mondială de la Sevilla, Spania. La finalul expoziţiei, impresionaţi de conceptul arhitectural, japonezii au cumpărat standul Ungariei, l-au demontat şi l-au dus cu totul în Japonia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările