Cine este iniţiatorul petiţiei antifumat convertite în lege: „În propriul domiciliu, fiecare îşi gestionează viaţa cum doreşte“
0
Apariţia legii antifumat, recent promulgată de preşedintele României, a fost determinată în bună măsură de un demers cetăţenesc iniţiat în 2013 la Cluj: o petiţie online în care se cerea interzicerea fumatului în spaţiile publice închise.
Un asistent universitar din Cluj, Mihai Cucerzan, a iniţiat în primele zile ale lui 2013 o petiţie antifumat a cărei mesaj urma să fie preluat politic de către deputatul Aurelia Cristea (iniţiatoare legii), completat ulterior de alţii şi ajuns apoi lege în 2015.
Cucerzan (34 de ani) predă Sociologie la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj şi spunea, în zilele de după lansarea petiţiei, că ideea sa nu a făcut decât să reamintească că, de la 1 ianuarie 2013, intrase în vigoare o directivă europeană prin care se interzicea fumatul în spaţiile publice.
„Oamenii trebuie să fie conştienţi în legătură cu drepturile lor de fumători şi de nefumători. Însă la noi, în ţară, este şi multă ignoranţă. Nu există spirit civic, ci doar multă blazare“, afirma, pentru „Adevărul“, pe 6 ianuarie 2013, Mihai Cucerzan.
Un alt argument de-al său era că un oraş cu pretenţii de Capitală Culturală Europeană ar fi bine să ţină cont de o reglementare privind fumatul „prezentă în majoritatea statelor civilizate din Europa“. Gândul său de atunci, de a transforma Clujul în primul oraş din ţară unde nu se fumează în spaţii publice închise, a devenit o realitate pentru întreaga ţară.
Ca să-şi susţină demersul, asistentul universitar a făcut, tot în 2013, şi un studiu sociologic cu ajutorul studenţilor pe un eşantion de 1.180 de clujeni, privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise. Rezultatele: majoritatea populaţiei consultate spusese „da” unei legi anti-fumat.
Cucerzan se bucură că a fost aprobată o lege antifumat care, în opinia sa, nu poate avea decât un impact pozitiv în condiţiile în care anual mor în România peste 30.000 de oameni, cât populaţia unui mic oraş.
Mihai Cucerzan spune într-un interviu cum legea antifumat aprobată în alte ţări ale lumii nu a dus la scăderea veniturilor localurilor, ci dimpotrivă.
V-aţi aşteptat ca, după trei ani de la petiţia dumneavoastră, să avem o lege antifumat?
Iniţiativa civică pe care am lansat-o în urmă cu trei ani la Cluj a dorit să reprezinte un apel către toţi factorii de decizie în vederea implementării şi în cadrul societăţii noastre a unor măsuri responsabile care să prevină efectele fumatului. Desigur, atunci era dificil de prevăzut momentul legiferării iniţiativei. Eram însă convins că mai devreme sau mai târziu, tendinţele prezente la nivel internaţional vor fi introduse şi în legislaţia autohtonă. Mă bucur că, la finele anului trecut, legea a fost adoptată de către Parlament, iar pe data de 27 ianuarie Curtea Constituţională a validat-o în unanimitate. Ultimul pas a venit firesc, preşedintele României semnând recent decretul pentru promulgarea Legii.
După cum se ştie, tabagismul reprezintă cea mai mare cauză de deces din lume care poate fi prevenită. Această alarmantă realitate a determinat o serie de reacţii în vederea conştientizării pericolul utilizării tutunului, dar şi măsuri legislative ferme în vederea protejării populaţiei. Potrivit unei recomandări a Consiliului Uniunii Europene din 2009, toate ţările Uniunii Europene ar fi trebuit să pună în aplicare o serie de măsuri legislative ca să-şi protejeze cetăţenii împotriva expunerii la fumul de tutun în spaţiile publice închise, la locurile de muncă şi în mijloacele de transport public. În momentul de faţă, majoritatea absolută a statelor Uniunii Europene au adoptat astfel de legi. Fenomenul nu este prezent doar în cadrul democraţiilor occidentale, ci şi la nivel mondial.
Cea mai veche lege de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise este în vigoare în California încă din 1998.
Cum a ajuns ideea dumneavoastră la deputatul Aurelia Cristea?
Încă din momentul lansării iniţiativei, numeroase persoane din medii sociale diferite au înţeles şi aprobat necesitatea acestui demers venit în sprijinul sănătăţii publice. După cum se ştie, pentru ca o anumită propunere să poată deveni normă juridică, trebuie să fie respectate anumite proceduri. Conform Constituţiei, iniţiativa legislativă poate aparţine Guvernului, Parlamentului sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot care trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării. Ultima variantă, deşi luată în calcul, era mai dificil de realizat, însă apelul nostru a beneficiat de susţinerea doamnei deputat Aurelia Cristea. Domnia sa m-a contactat imediat după lansarea iniţiativei şi a promis că va întreprinde în Parlament toate eforturile pentru ca România să aibă o legislaţie anti-fumat în conformitate cu recomandările europene. Au urmat o serie de analize şi dezbateri publice, dar până la urmă, demersul a trecut cu bine peste toate obstacolele. Fără aportul decisiv al doamnei Cristea şi al organizaţiilor civice grupate în jurul acestei idei, nu sunt cred că acest proiect s-ar fi realizat.
Aţi avut parte de reacţii neplăcute din partea oamenilor?
Într-adevăr, au existat şi nemulţumiri. Unele opinii susţineau că Legea ar avea aspecte neconstituţionale. Totuşi, întrucât Legea fundamentală garantează prin articolele 34 şi 35 dreptul la ocrotirea sănătăţii şi dreptul la un mediu sănătos, decizia Curţii Constituţionale este justă, Legea fiind în conformitate cu recomandările europene şi Constituţia României. Alte opinii negau caracterul nociv al tutunului, însă potrivit statisticilor, aproximativ şase milioane de persoane mor în fiecare an din această cauză, iar în secolul XX, aproape 100 de milioane de oameni au decedat din cauza fumatului.
În plus, un studiu global din 2010 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 600.000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv.
Au existat voci care susţineau că interzicerea fumatului va avea un impact negativ asupra afacerilor din restaurante, baruri şi cluburi. Totuşi, studiile făcute de-a lungul timpului contrazic această opinie. De pildă, în New York, la un an de la intrarea în vigoare a “Legii Smoke-Free Air” din 2003 veniturile restaurantelor şi barurilor au crescut cu 8,7%.
În fine, alte critici subliniau caracterul restrictiv al legii şi nuanţau anumite aspecte ale conceptului de libertate. Totuşi, există o serie de norme imperative prohibitive care interzic expres o anumită conduită cu scopul de a proteja un interes al societăţii sau anumite valori, iar sănătatea publică, dreptul la viaţă şi sănătate sunt elemente protejate de către legiuitor. În propriul domiciliu, fiecare îşi gestionează viaţa aşa cum doreşte, însă în societate, “libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”, după cum afirma, urmându-l pe I. Kant, J.S. Mill, părintele filozofiei utilitariste.
Sănătatea nu este un dat, ci, în majoritatea cazurilor, rezultatul propriilor acţiuni.
Unii o distrug pentru a câştiga bani, iar alţii dau bani pentru a o distruge. Poate că într-o zi, oamenii vor înţelege că dependenţa de a fi liber contează mai mult decât libertatea de a fi dependent.
Ce impact credeţi că va avea această lege asupra României?
Conform studiilor, prevalenţa fumatului în România este în prezent de aproximativ 30%. Din păcate, acest procentaj a adus ţara noastră pe primele locuri din Europa în privinţa afecţiunilor cauzate de către fumat.
În România, tabagismul omoară anual peste 30.000 de persoane (n.r. - cât populaţia uni mic oraş), iar sistemul de sănătate alocă sume considerabile pentru tratarea bolilor asociate fumatului. În aceste condiţii îngrijorătoare, o astfel de lege nu poate avea decât un impact benefic.
În primul rând, se intră în normalitate, spaţiile publice închise respectând dreptul oamenilor la sănătate. În al doilea rând, am convingerea că vor apărea efecte pozitive în privinţa sănătăţii publice, iar fumatul pasiv va fi diminuat semnificativ. Lipsa fumatului va determina şi creşterea securităţii din spaţiile închise, contribuind la evitarea incendiilor.
În plus, românii vor putea respira aer mai curat atunci când vor merge într-un bar sau vor savura gustul unei produs culinar la restaurant, fără a mai fi nevoiţi să inhaleze substanţe toxice nedorite. Adoptarea acestei importante legi şi în România reprezintă o un pas binevenit pe calea modernizării societăţii noastre şi o victorie a normalităţii şi a respectării dreptului la sănătate şi viaţă.
Mai puteţi citi:
Mihai Cucerzan a postat pe internet o petiţie prin care vrea să transforme Clujul în primul oraş din ţară unde fumatul să fie interzis în spaţiul public închis. Parlamentarii clujeni şi proprietarii celor mai cunoscute localuri îl susţin.
Se încarcă comentariile...
