VIDEO Chichiţele juridice prin care băncile pot dărâma Legea dării în plată. Avocat: „Băncile nu au nimic de pierdut, dacă raportul contractual a fost corect“

VIDEO Chichiţele juridice prin care băncile pot dărâma Legea dării în plată. Avocat: „Băncile nu au nimic de pierdut, dacă raportul contractual a fost corect“

Ciprian Păun, avocat specializat în domeniul comercial. FOTO: Remus Florescu

„Legea dării în plată nu are viaţă lungă”, a susţinut consilierul pentru strategie al BNR, Adrian Vasilescu, invocând înălcarea unor “rigori juridice”. Avocatul clujean Ciprian Păun a analizat pentru “Adevăul” ce şanse au bancherii să schimbe legea dării în plată prin excepţii de constituţionalitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reprezentanţii băncilor din România privesc cu circumspecţie adoptarea legii dării în plată. Aceeaşi atitudie o au şi reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR), care ar trebui să fie un arbitru echidistant în relaţiile dintre clienţi şi bănci. Consilierul pentru strategie al BNR, Adrian Vasilescu, a declarat la Dirig24.ro că „legea dării în plată nu are viaţă lungă, pentru că sunt încălcate câteva rigori juridice care nu vor putea să treacă dincolo de procesele care vor avea loc, unele în ţară, altele în străinătate”. Avocatul clujean Ciprian Păun a făcut pentru “Adevărul” o analiză a argumentelor juridice pe care băncile le-ar putea invoca împotriva unui client care cere darea în plată. 

„Legea dării în plată nu are viaţă lungă, pentru că sunt încălcate câteva rigori juridice care nu vor putea să treacă dincolo de procesele care vor avea loc, unele în ţară, altele în străinătate”
Adrian Vasilescu, consilier de strategie al BNR 
 

Retroactivitatea legii

 
Primul aspect vizează contractele de credit încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii. “În primul rând, băncile vor invoca faptul că se crează o situaţie nouă, care nu a fost cunoscută la momentul încheierii contractului de credit, practic, legea fiind retroactivă”, a explicat juristul. Acest argument se bazează pe un principiu de bază al Dreptului, care statuează că o lege produce efecte doar pentru viitor, nu şi pentru trecut. Păun crede însă că “băncile nu pot invoca o retroactivitate a legii pentru că prevederile acestui contract de credit modificat produc efecte pentru viitor, nu pentru trecut. Nu discutăm despre schimbarea filosofiei de la momentul la care s-a încheiat contractul, ci despre o modalitate  alternativă de executare a contractului”. 
 

Băncile nu au de pierdut dintr-un raport contractual corect

 
Avocatul susţine că “darea în plată” funcţiona şi în vechiul cadrul legislativ: “o persoană fizică ce nu putea plăti era executată de bancă, nu direct, ci printr-un executor judecătoresc, iar cheltuielile aferente executării silite erau suportate de consumator”. Legea dării în plată elimină din ecuaţie executorul judecătoresc şi îl scuteşte pe consumator să plătească diferenţa dintre restul de credit şi suma cu care banca valorifică imobilul. “Băncile nu au nimic de pierdut într-un raport contractual corect. Dacă avem un contract din 2007, iar imobilul este dat în plată, banca pe lângă suma obţinută din valorificarea acestuia, beneficiază şi de ratele primite de la client până în acel moment”, explică Păun 
 
Băncile nu au nimic de pierdut într-un raport contractual corect. Dacă avem un contract din 2007, iar imobilul este dat în plată, banca pe lângă suma obţinută din valorificarea acestuia, beneficiază şi de ratele primite de la client până în acel moment”
Cirpian Păun, avocat 
 

Sistemul de credit românesc, bazat pe fonduri din străinătate

 
Avocatul susţine că o mare parte din sistemul de creditare din România s-a bazat pe fluxuri financiare externe: grupuri bancare internaţionale au creditat filiale sau entităţi din România pentru ca acestea să acorde mai departe credite către consumatorii finali. În această situaţie, “o serie de bănci străine vor invoca convenţiile pentru protejarea investiţiilor străine în România, în care statul român a garantat menţinerea unor drepturi şi a unui mediu economic şi legal stabil”, explică Păun. În acest context, schimbarea raportului juridic între consumatorul final şi banca din România afectează în mod clar relaţionarea dintre aceasta şi grupul financiar extern care o deţine.
El crede însă că în condiţiile în care lumea a trecut printr-o criză economică gravă, alte ţări au schimbat mult mai drastic condiţiile de impozitare. „În România costurile crizei au fost suportate numai de consumatori, fapt ce face care aduce, pe lângă argumente juridice şi argumente morale în favoarea acestei legi”, crede Păun. 
 

Solidaritatea băncilor cu clienţii?

 
“Să nu uităm că din 2007 şi până azi întreaga lume a trecut prin criză globală; în ţara noastră efectele crizei au fost dramtice, în sectorul bugetar au existat reduceri ale veniturilor angajaţi cu peste 25%; din păcate la acel moment nu am văzut o solidarizare a sectorului bancar cu suferinţa angajaţilor din sectorul public , care trebuiau să suporte un deficit financiar de minimum 25% dobânzi bancare în creştere şi o devalorizare a piţei imobiliare, efecte care au produs grave fluctuaţii patrimonile şi financiare cetăţenilor români”, susţine Păun. El susţine că printre clienţii săi s-au numărat bugetari aflaţi puşi în faţa imposibilităţii de a mai plăti creditul după tăierile salariiale.
 

Cine a suportat dezavantajele crizei

 
Păun susţine că de la venirea cirzei unele state eurpene şi din alte continente au luat măsuri extraordinare de supraimpozitare a ieşirilor de capital (chair pivate din statele respective), altele au suprataxat profiturile din zona bancară, iar altele au suspendat o serie de plăţi obligatorii către creditori privaţi sau  instituţuonali externi. În acest context, Ungaria a naţionalizat resusele financiare din pilonul 2 şi 3 al pensiilor opţionale şi facutlative. “Atunci, întrebarea care se pune, mergând chiar spre zona de moralitate la care face referire băncile: <<Cine sunt cei care trebuie să suporte dezavantejele crizei şi cu ce costuri?>>  Dacă ne uităm la rezultatele financiare ale istituţiilor financiar-bancare din România, în perioada 2010 -2015, şi le comparăm cu statisticile Eurostat referitoare la nivelul de trai din România, venituri medii şi puterea de cumpărare, vom observa că în România costurile crizei le-au plătit cetăţenii”, crede avocatul. În acest timp, în alte ţări, s-au luat măsuri fiscale prin care s-a încercat  o împărţire a dezavantajelor crizei între companii şi persoane fizice. 
 
Dacă ne uităm la rezultatele financiare ale istituţiilor financiar-bancare din România, în perioada 2010 -2015, şi le comparăm cu statisticile Eurostat referitoare la nivelul de trai din România, venituri medii şi puterea de cumpărare, vom observa că în România costurile crizei le-au plătit cetăţenii”
Ciprian Păun, avocat
 

Soluţii – avantaje fiscale pentru bănci

 
Păun susţine că reconcilierea dintre consumatorul final şi bancă trebuie să fie obiectivul fundamental al celui de-al doilea semestru al lui 2016. “O economie puternică nu poate funcţiona decât cu un sistem bancar puternic. Mă bazez pe înţelepciunea BNR şi a Ministerului de Finanţe , care reprezintă interesele statului român, să negoieze cu Asociaţia Băncilor un mmeorandum cu privire la aplicarea pe o perioadă de un an a acestei legi, să se evalueze după această perioadă efectele legii şi apoi să se ia măsurile legale”, propune Păun. Astfel, dacă se observă că prin această strategie băncile vor fi puse în dificultăţi financiare, se pot găsi măsuri de stimulare fiscală directă pentru bănci sau pentru angajaţii acestora – de tipul reducerii impozitării pentru zona de servicii bancare pentru o numită perioadă de timp sau de scurtire de paltă a impozitului pe venituri a unor angajaţi din sistem pentru a contrabalansa efectele negative ale legii dării în plată, e de părere avocatul. “Dacă se va observa cu o monitorizare eficientă  că de fapt, legea dării în plată nu a produs efecte negative în sistem, se paote discuta chiar extinderea acestor principiii şi la alt tipologii de credite sau servicii bancare oferite”, concluzioneanză specialistul.
 

Darea în plată şi la prima casă? 

 
Păun susţine că impactul legii dării în plată asupra întregii  pieţe a creditelor nu va fi atât de mare pe cât a fost hiperbolizat de către reprezentanţii bîncilor, având în vedere că potrivit statisticilor oficiale peste 85 % creditele acordate în perioadele de referinţă sunt prin programul “Prima casă”. Avocatul crede totuşi că un client care a luat crdit cu Prima casă poate invocat excepţia de constituţionalitate invocând faptul că se crează o situaţia de discriminare între el şi un alt beneficiar care poate apela la darea în plată. Aceeaşi excepţie o pot invoca clienţi care au credite mai mari de 250.000 de euro.
 

Ce şanse au băncile să modifice legea 

 
Avocatul crede că băncile pot invoca cele două aspecte, retroactivitatea legii şi modificarea mediului economic, pe calea unor excepţii de neconstuţionalitate. “Admiterea de către Curtea Constituţională a unei astfel de excepţii ar duce la modificarea legii, dar cred că din perspectiva legalităţii, a conformităţii şi, dacă vreţi şi a moralităţii, şansele sunt limitate”, concluzionează avocatul.
 
Citeşte şi
 
 
 

Citeşte şi: Piperea: Contestarea în instanţă de către bănci a notificărilor de dare în plată va determina debitorii să nu-şi mai plătească ratele la credite

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările