Cercetătoarea româncă din Suedia care a descoperit „crima“ tăierilor salariale ale Guvernului Boc vorbeşte despre riscurile majorării lefurilor promise de Ponta

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Andreea Mitruţ a fost prezentă la conferinţa ERMAS de la Cluj care îi adună cei mai buni economişti români care lucrează la istituţii de top din străinătate. FOTO: Remus Florescu
Andreea Mitruţ a fost prezentă la conferinţa ERMAS de la Cluj care îi adună cei mai buni economişti români care lucrează la istituţii de top din străinătate. FOTO: Remus Florescu

Lucrările Andreei Mitruţ, cercetătoare stabilită în Suedia, privind efectele măsurilor de austeritate în sectorul bugetar luate de Guvernul Boc în 2010 au ajuns subiect de dezbatere în presa internaţională. Tăierea cu 25% a salariilor a dus la creşterea numărului de avorturi şi a gradului de corupţie în rândul profesorilor. Mitruţ a vorbit pentru „Adevărul” despre efectele creşterilor salariale preconizate de Guvernul Ponta.

Studiile publicate de Andreea Mitruţ, cercetătoare stabilită în Suedia, privind efectele scăderii salariului bugetarilor din România cu 25% au ajuns subiect în presa internaţională şi au stârnit dezbateri aprinse. Vor avea creşterea salariilor medicilor şi preconizatele creşteri salariale ale altor bugetari efecte pozitive? Va scădea corupţia în spitale ca urmare a creşterii cu 25% a lefurilor medicilor? Unde greşesc politicile economice adoptate de Guvernele României? Sunt câteva dintre întrebările la care a răspuns pentru „Adevărul” cercetătoarea.

Costurile măsurilor de austeritate din 2010

„În februarie 2011, la nouă luni după reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor s-a constatat că numărul de naşteri în România a scăzut sub 15.000 pentru prima dată din 1956, iar în mai 2011, numărul de naşteri reuşite a ajuns la 13.844, cea mai joasă rată înregistrată vreodată în România”, aceasta a fost una dintre concluziile articolului publicat de Andreea Mitruţ, profesor asociat al Universităţii Gothenburg din Suedia (articolul a fost semnat şi de Simona Bejenariu, profesor la aceeaşi universitate). Acesta însă nu a fost nici pe departe cel mai surprinzător rezultat al lucrării care a ajuns subiect în presa britanică (The Independent, The Telegraph) şi în cea suedeză (Aftonbladet). Din studiu a rezultat că vestea bruscă a scăderii veniturilor a avut ca efect creşterea numărului avorturilor în rândul femeilor din sectorul bugetar care erau însărcinate în perioada anunţării măsurilor de austeritate. Interesant este că au fost afectate numai femeile însărcinate cu băieţi, nu şi cele cu fete. „Şi cercetările anterioare au sugerat faptul că fetuşii masculini au şanse mai mici să supravieţuiască traumelor decât fetuşii feminini”, se arată în lucrare. Unele teorii pun acest fenomen pe seama unui mecanism de selecţie naturală care funcţionează pe baza faptului că un exemplar masculin slab are şanse mai puţine de reproducere decât corespondentul feminin (teoria Trivers and Willard -1973). O altă explicaţie arată că fetuşii masculini cresc mai repede în primele faze ale sarcinii, deci sunt mai expuşi la anomalii, în condiţiile în care datele medicale arată că cele mai multe avorturi au loc în stadiile timpurii ale sarcinii. 

380 de băieţi nu s-au născut

Rezultatul cercetării Andreei Mitruţ arată că în perioada amintită s-au născut cu 4,5% mai puţini băieţi faţă de medie. Concret, 380 de băieţi nu s-au născut din cauza avorturilor suferite din cauza stresului provocat de scăderea veniturilor în rândul mamelor din sectorul bugetar. În acest context, putem vorbi chiar despre un efect "criminal" al măsurilor de austeritate. Cercetătoarea a subliniat că efectul acestor măsuri de austeritate a fost amplificat de faptul că au fost luate brusc, fără nicio consultare sau dezbatere prealabilă, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu susţinuse cu câteva luni înainte că România nu va fi atinsă de criză. 

Într-o altă lucrare, Mitruţ a analizat efectele scăderii salariilor bugetarilor asupra rezultatelor la examenul de Bacalaureat din 2010. Tăierile bugetare au determinat creşterea gradului de promovare a Bacalaureatului în şcolile publice cu un procent de 9,5 - 12%, fapt care indică o creşterea a corupţiei la nivelul corpului didactic, se arată în studiu. Cercetătoarea a comparat gradul de promovabilitate din 2010 cu cel din anii precedenţi. Majorarea  ratei de promovabilitate în 2010 s-a produs în condiţiile în care Ministerul Educaţiei nu a luat niciun fel de măsură pentru îmbunătăţirea pregătirii elevilor. Suspiciunile de fraudă la Bacul din acel an au dus la introducerea din 2011 a camerelor video în sălile unde se desfăşoară examenul. 

Reporter: Cum apreciaţi iniţiativa Guvernului Ponta de mărire a salariilor medicilor care va fi, foarte posibil, urmată de creşterea salariilor profesorilor şi a altor bugetari?

Andreea Mitruţ: Este o iniţiativă pozitivă. O creştere a veniturilor  la nivel de gospodărie este un lucru bun, care poate genera rezultate pozitive. Dar asta în măsura în care această politică nu va atrage după sine, ulterior, şi alte politici (de exemplu de natura macroeconomica) care, în final, ar putea anula efectul iniţial.

Reporter: În lucrările dumneavoastră aţi susţinut că scăderea salariilor bugetarilor cu 25% a dus la creşterea corupţiei în rândul profesorilor, fapt care s-a reflectat într-o rată mai mare de promovabilitate a Bacalaureatului în 2010. În acest moment în România observăm un proces invers. S-a decis creşterea salariilor medicilor şi se analizează măsuri similare pentru profesori. Putem să spunem ca şi efectele vor fi inverse? 

Andreea Mitruţ: Până în prezent, în literatura economică rămân multe necunoscute cu privire la cauzele principale şi factorii determinanţi ai corupţiei. De exemplu, un subiect relativ puţin explorat în economie (cel putin empiric) este modul în care corupţia (în sectorul public) raspunde la o schimbare a salariilor celor angajaţi în sectorul public. Înca din 1974 Becker şi Stigler dezvoltau un model teoretic în care arătau că, în anumite condiţii, o creştere a salariilor pentru cei angajaţi în sectorul public poate duce la o scădere a mitei şi a corupţiei. Din punct de vedere empiric, nu sunt multe studii care să demonstreze o relaţie cauzală între creştrea salariilor şi scăderea corupţiei.

În cele două lucrari în care am analizat efectele reducerii salariilor din 2010 în sectorul public am arătat că o scădere neanticipată, dar majoră (25%) a salariilor din sectorul public duce la o creştere a corupţiei în educaţie (măsurata prin examenul de Bacalaureat) dar şi a avorturilor spontane pentru femeile care erau angajate în sectorul public la momentul anunţului (relativ la cele din sectorul privat sau la casnice).

Credeţi se va reduce corupţia în sănătate şi în educaţie? 

Ex-ante nu putem şti cu siguranţă dacă într-adevăr această creştere o să aiba efectul invers scăderii salariale din 2010. Asta pentru ca în România, o mare parte din condiţiile din spatele modelelor teoretice nu sunt îndeplinite (de exemplu salariile celor din sectorul public, mai ales cei cu studii superioare – medici, profesori – rămân foarte mici, în ciuda acestor creşteri).

Ce credeţi că nu fac guvernanţii bine în România legat de politicile legate de educaţie, sănătate, corupţie, subiecte care s-au regăsit în cercetările dumneavoastră?

„Dacă mă întrebaţi acum câţiva ani, aş fi avut poate un alt răspuns, însă acum cred că suntem pe calea cea bună apropo de corupţie şi de ce se întâmplă cu DNA. Reducerea corupţiei este primul lucru care trebuie să se întâmple indiferent de domeniu, pentru că degeaba vorbeşti despre alocări suplimentare de bani în diferite sectoare dacă fondurile nu sunt gestionate corect. Într-una dintre lucrările mele analizam rezultatele la Bacalaureat în 2010 prin prisma creşterii corupţiei. Anul următor s-au introdus camere video în sălile de clasă unde se susţine examenul. Deşi la vremea respectivă, măsura a provoacat haos şi reacţii negative sau mixte pe termen mediu şi lung a avut efect pozitive. Se copiază mai puţin la Bac. E foarte bine că DNA a început să intre în spitale.Aceaste exemple dovedesc că se pot lua măsuri importante pentru îmbunătăţirea situaţiei.  

În ce condiţii v-aţi întoarce în România?

Ar trebui să se schimbe multe în ceea ce priveşte cercetarea. În primul rând, probabil că nici nu m-aş încadra să lucrez într-o universitate din România date fiind criteriile solicitate, care promovează cantitatea articolelor şi a cărţilor scrise şi nu calitatea. Apoi, ar trebui să fie fonduri, ar trebui să ai mai mult timp pentru cercetare; sigur trebuie să şi predai, dar nu sute de ore cum se întâmplă acum. Şi salariile sunt un factor important, nu primul, dar dacă te întorci cu familia, cu copilul, sunt nişte cheltuieli care trebuie acoperite. 

Carte de vizită Andreea Mitruţ 

Originară din Bucureşti, Andreea Mitruţ a absolvit Facultatea de Cibernetică la Academia de Studii Economice din capitală, iar acum este profesor asociat la departamentul de Economie al Universităţii din Gothenburg  (Suedia). A plecat din România de circa 10 ani. În Suedia a ajuns pentru un curs de econometrie care urma să dureze 3 luni. A rămas şi pentru doctorat, pe care şi l-a luat în 2008 la Universitatea din Gothenburg, iar apoi şi-a început cariera de profesor asistent la Departamentul de Economie al Universităţii din Uppsala. Andreea este căsătorită şi proaspătă mămică – din 2015 este în concediu de maternitate. Domeniile de cercetare de care este interesată sunt microeconomie aplicată, economia sănătăţii şi economia muncii.

Citeşte şi

Românul considerat cel mai bun macroeconomist al lumii, plecat din ţară de 15 ani: „Ce se face în România nu se compară nici cu ceva mediocru din Vest”

Minţile sclipitoare ale României care schimbă economia lumii. De ce nu s-ar întoarce în ţară

VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite