Cele mai cumplite boli de pe planetă. Bacilul care face 2 milioane de victime anual, dar despre care se vorbeşte puţin

Coronavirusul a provocat peste 2.000 de victime la nivel global. FOTO: Business Insider

De-a lungul timpului, omenirea s-a confruntat cu boli cu mult mai periculoase şi cu o rată a mortalităţii infinit mai mare decât coronavirusul. Unele dintre ele mai există şi astăzi şi ucid în tăcere milioane de oameni.

Chiar dacă specialiştii dau asigurări că noua boală este mai puţin periculoasă decât gripa sezonieră, care numai în 2018-2019 a provocat la nivel mondial îmbolnăvirea a 41 milioane de persoane şi decesul a 61.000, coronavirusul continuă să provoace multă îngrijorare.

Directorul Institutului de Boli Infecţioase, Adrian Streinu Cercel, a devenit una dintre cele mai populare figuri din România, în ultima săptămână, iar apariţiile sale la posturile de televiziune şi în paginile ziarelor au ajutat la informarea oamenilor.  Recent, într-un interviu pentru Digi 24 , el a surprins afirmând că noul coronavirus este de 10 ori mai puţin puternic decât virusul care transmite gripa sezonieră.

„Ţinând cont că vorbim de un context epidemiologic nou este normal să urmărim contacţii şi să verificăm dacă nu cumva mai sunt şi alte persoane care sunt infectate, purtătoare, şi care ar putea să transmită virusul mai departe. Este o procedură simplă. Nu este nimic nou sub soare. Acest virus este de 10 ori mai slab decât virusul gripal. Însă, ţinând cont că avem un germene nou care nu a mai fost în circulaţie până acum, toată lumea este alertată şi e normal să fie aşa”, a explicat Cercel.

Dacă temutul coronavirus, care a provocat căderea burselor şi i-a determinat pe unii sp golească supermarketurile, este mai puţin periculos decât banalul virus gripal, nu acelaşi lucru se poate spune despre alţi viruşi şi bacili care au provocat în istorie zeci de milioane dacă nu chiar sute de milioane de victime. 

Gripa spaniolă a ucis mai mulţi oameni decât războiul

În 1918, marea epidemie de gripă a lovit în plin omenirea şi a lăsat în urmă peste 40 de milioane de morţi. Aşa-numita gripă spaniolă a apărut mai întâi la San Sebastian, în Ţara Bascilor, de unde s-a răspândit rapid în întreaga lume, în două valuri ucigaşe.

A lăsat în urmă milioane de orfani şi de văduve, iar numărul morţilor provocaţi de gripa spaniolă a depăşit cu mult pe cel al victimelor Primului Război Mondial. Boala a avut ca simptome febra, durerile de cap şi o stare de oboseală generalizată, pe fondul unei stări de slăbiciune extremă. În cele mai multe cazuri, la toate acestea s-au adăugat episoade de tuse severă, vomă. Deşi au existat numeroase teorii în jurul originii şi naturii misterioasei boli, cercetătorii nu au putut stabili foarte clar care a fost focarul iniţial al pandemiei de proporţii apocaliptice.

„Moartea neagră” a făcut 75 de milioane de victime

Ciuma, numită şi „Moartea Neagră” a avut un bilanţ şi mai cutremurător. Răspândită cu rapiditate în Europa începând din 1347, pandemia a făcut în doar patru ani peste 75 milioane de victime. Asta înseamnă că unul dintre trei europeni au murit în acei ani întunecaţi din cauza ciumei. 

În cartea sa „100 cele mai mari dezastre din toate timpurile”,  Stephen J. Spignesi aminteşte de „Moartea Neagră” şi scrie că finalul pandemiei s-a datorat, în mare parte, îmbunătăţiri igienei, care i-a împiedicat pe puricii transmiţători ai bolii să supravieţuiască. Chiar şi aşa, adaugă Spignesi, ciuma, în toate formele ei, nu a fost complet eradicată nici în zilele de azi.

Tuberculoza omoară două milioane de oameni în fiecare an

Printre cele mai cumplite flageluri care au lovit omenirea se numără şi tuberculoza. Spre deosebire de „bolile moderne”, tuberculoza a afectat lumea încă din zorii civilizaţiilor antice. Poate deloc surprinzător, savanţii au descoperit că bacteria Mycobacterium tuberculosis (cunoscută şi ca Bacilul Koch), cea care transmite boala, i-a afectat şi pe vechii egipteni. Tuberculoza se transmite pe calea aerului şi afectează din plin plămânii.

Boala se manifestă prin febră, pierdere în greutate, tuse cu sânge, dureri în piept, slăbiciune şi transpiraţie nocturnă. Deşi „ţinta” bacteriei o reprezintă plămânii, există şi cazuri în care atacă rinichii şi chiar creierul. La finele secolului al XVI-lea şi începutul celui de-al XVII-lea, o epidemie de tuberculoză, menţionată în cronicele vremii ca „Marea Ciumă Albă” a lovit Europa cu o furie nemaiîntâlnită. Şi în acest caz numărul morţilor este greu de estimat, însă anumite surse vorbesc de zeci de milioane, mai ales că boala a lovit în mai multe etape, de-a lungul a circa două secole.

Abia în anul 1944 a fost găsit remediul, un antibiotic capabil să lupte cu bacteria şi să o învingă, denumit streptomicina. Chiar şi aşa, tuberculoza nu a fost eradicată. Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual, în întreaga lume, mor aproximativ două milioane de oameni din cauza tuberculozei. Asta pentru că mulţi dintre ei ajung la medic atunci când boala deja i-a distrus iremediabil, iar unii dintre ei sfârşesc fără a şti măcar natura bolii.

Variola a ucis aproape 3 milioane de oameni în 1967

Virusul variolei a făcut ravagii printre oameni din cele mai îndepărtate vremuri, însă în anii 60 a provocat milioane de decese. Principalele simptome ale bolii sunt febra, erupţiile de pe corp şi mâncărimile insuportabile. Deşi a fost descoperit un vaccin încă din secolul al XVIII-lea, boala nu a putut fi şinută în frâu. Un ultim val de epidemie a făcut aproape trei milioane de victime în 1967. Zece ani mai târziu, campaniile Organizaţiei de Sănătate Mondială au dat roade, iar virusul a fost eradicat în totalitate.