Cele mai bizare descoperiri arheologice. Istoricii ridică şi acum din umeri şi sunt incapabili să le explice în totalitate

Cele mai bizare descoperiri arheologice. Istoricii ridică şi acum din umeri şi sunt incapabili să le explice în totalitate

Spada Sfântului Galgano. FOTO: commons.wikimedia.org

Istoricii au fost puşi în dificultate în nenumărate rânduri după descoperirile unor ruine aparţinând unor civilizaţii dispărute în zorii istoriei sau a unor obiecte vechi absolut surprinzătoare găsite, de cele mai multe ori, întâmplător.

Ştiri pe aceeaşi temă

Specialiştii au fost puşi adeseori în postura de a ridica din umeri în faţa unor enigme greu de pătruns, care ar putea pune în unele cazuri sub semnul întrebării tot ce se ştia despre anumite civilizaţii vechi sau despre aptitudinile şi tehnologiile deţinute de acestea.
 
Un astfel de exemplu îl reprezintă descoperirea făcută pe fundul lacului Nemi de lângă Roma, de unde a fost scoasă o valvă veche de peste 2.000 de ani, cu suprafeţele netede şi perfect executate. Imediat, aceasta a fost denumită „valva lui Caligula”, dar experţii au fost puşi în dificultate atunci când au analizat obiectul. „Se pare că romanii antici îşi construiau conductele, valvele şi fitingurile după standarde moderne ASA şi ASTM”, s-a scris în numărul din 27 iulie 1959 al revistei „Chemical Engineering”, informaţie citată de regretatul Dan Apostol în cartea sa „Deocamdată enigme”.
 
 

Spada sfântului Galgano

 
 
O sabie imensă de fier înfiptă într-o lespede de piatră se găseşte în capela Montesiepi din regiunea italiană Toscana. Legenda spune că sabia i-ar fi aparţinut cavalerului  Galgano Guidotti, care ar fi trăit în secolul al XII-lea şi că acesta ar fi avut o viziune cu Arhanghelul Mihail, care i-ar fi cerut să renunţe la întreaga sa avere. Surprins, cavalerul ar fi răspuns că acest lucru i se pare mai dificil decât să-şi înfigă sabia într-o piatră şi a încercat să-i arate arhanghelului că acest lucru este imposibil.
 
Numai că, spune legenda, sabia s-ar fi înfipt în piatră încă de la prima încercare, iar acest miracol l-ar fi convins pe Guidotti să urmeze calea spirituală. De altfel, cavalerul a fost şi sanctificat după moartea sa, în 1185, de Papa Lucius al III-lea. Ulterior, în jurul pietrei străpunse de sabie a fost construită capela Montesiepi, iar azi este vizitată de mii de oameni în fiecare an.
 
 

Oraşul enigmelor

 
O serie de săpături efectuate în „Death Valley” din statul Nevada, SUA, au scos la iveală ruine ale unui străvechi oraş, distrus cel mai probabil de o catastrofă în urmă cu câteva mii de ani. Descoperirea a stârnit controverse în rândul specialiştilor, după ce rezultatele unor analize au arătat că nisipul s-a pietrificat, iar rocile s-au transformat în tektite. Şi mai ciudat, pe unele dintre ziduri au rămas imprimate siluete negre, precum nişte umbre.
 
 
Cum vulcanologii susţin că în zonă nu au existat vulcani şi că nu au fost găsite urme de lavă, specialiştii nu au reuşit să explice ce anume a dus la vitrificarea rocilor. Deşi a fost lansată teoria unui incendiu de mari proporţii, aceasta a fost privită cu rezerve. O altă ipoteză, cea a exploziei unui meteorit în zonă, a fost infirmată de analizele chimice efectuate.
 
Enigma pare departe de a fi dezlegată, mai ales că, aşa cum au explicat unii specialişti, temperatura necesară pentru a vitrifica rocile este de cel puţin 6.000 de grade Celsius, iar aceasta se obţine doar prin explozii atomice. 
 
 

Tăbliţa de la Babilon

 
O tăbliţă de lut descoperită în Babilon şi expusă în prezent la British Museum conţine un calcul extrem de precis al eclipselor de lună, pentru o perioadă de 4.000 de ani. Cercetătorii au avut o surpriză de proporţii atunci când au descoperit că datele înscrise pe această tăbliţă s-au dovedit a fi exacte. Însă nimeni nu a putut să explice cum au reuşit babilonienii să facă aceste calcule în urmă cu mai bine de 4.000 de ani şi nici prin ce metode şi-au făcut cercetările. 
 
 

Zidul Khatt Shebib

 
 
Descoperirea unui zid care se întinde pe o lungime de circa 150 de kilometri, situat în deşertului Iordaniei, i-a luat prin surprindere pe arheologi. Potrivit Live Science, descoperirea a fost făcută în 1948 de diplomatul britanic Sir Alec Kirkbride, însă arheologii recunosc şi acum, după exact 70 de ani, că numeroase semne de întrebare încă mai persistă. Specialiştii estimează că acest zid a fost construit undeva între 300 î. Hr. şi 750, dar nu au reuşit să explice utilitatea acestuia.
 
FOTO: Archive for Archaeology in the Middle East
 
 
Una dintre ipoteze este că acesta ar fi fost un zid defensiv, în timp ce conform altor teorii, structura ar fi fost utilizată ca adăpost pentru vânători şi călători sau ca punct de observaţie. Nu în ultimul rând, s-a spus că zidul ar fi servit ca frontieră două triburi, însă este greu de explicat cum triburile de nomazi din zonă ar fi putut să ridice o astfel de construcţie.
 

 

citeste totul despre: