Cele 5 lucruri care pot schimba radical România în 5 ani: avem potenţialul psihologic al americanilor, dar istoria ne-a transformat în români
0
Profesorul clujean Daniel David, coordonatorul unui studiu despre pshihologia poporului român, vorbeşte despre potenţialul nostru psihologic şi despre cum ne putem schimba. Astfel, putem lăsa totul pe umerii generaţiei celor care au acum 20 de ani, însă mai avem de aşteptat. Există totuşi şi o strategie prin care schimbările să fie vizibile în doar cinci ani.
Munca, familia şi religia sunt cele trei reperele majore care definesc viaţa românilor, arată studiul despre psihologia poporului român realizat de cercetători clujeni coordonaţi de profesorul Daniel David, directorul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj.
O analiză aprofundată ne arată că românul nu are etica muncii, iar accentul pe familie creează găşti şi clanuri cu interese meschine, împiedicând dezvoltarea unor comunităţi mari centrate pe bunăstrarea generală. Religiozitatea porneşte din faptul că gradul de îndoială şi de scepticism al românilor este foarte mic, are un grad mare de pragmatism şi de multe ori se confundă cu superstiţia. Peste toate acestea se suprapune un grad extrem de mare de neîncredere în oameni, de la străini la cunoscuţi/prieteni, excepţie făcând familia. Toate aceste elemente îi încadrează pe români într-o cultură colectivistă, alături de bulgari, portughezi şi greci.
„O cultură colectivistă este caracterizată de neîncrederea în străini, neîncredere care la români, amplificată de un nivel scăzut de autodeterminare şi spirit civic, s-a generalizat intr-o neîncredere cronică, inclusiv asupra cunoscuţilor“, susţine David.
„O persoană autonom/individualistă are curajul să-şi exprime opinia, fără a cere acordul altora, chiar dacă atrage critici. El nu se uită suspicios la alţi oameni, el nu crede că oricine gândeşte diferit îi e duşman. Fiind autonomi aceşti oameni pot crea solidaritate socială, pot forma comunităţi mari şi deschise, orientate spre binele general. Ei nu formează găşti, ci comunităţi deschise, ei nu se tem să accepte pe ceilalţi. Ei sunt pe picioarele lor, sunt altruişti, generoşi“,
Daniel David, psiholog
Soluţia: să devenim independenţi
„Studiile au demonstrat că societăţile colectiviste au un nivel mai scăzut de satisfacţie a vieţii, un nivel economic mai slab şi sunt mai puţin democratice. Un colectivist se defineşte prin grupul de apartenenţă şi nu prin el însuşi. Valorile şi aspiraţiile colectivistului nu trec de familie şi grupul de interese“, explică Daniel David.
Întrebat care este soluţia pentru schimbarea pozitivă a românilor şi, odată cu aceasta, şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în România, psihologul clujean a răspuns că cel mai important lucru este trecerea de la profilului colectivitst al românilor la unul autonom-independent.
Un astfel de profil, care apare la toate ţărie UE, cu excepţia Portugaliei, Greciei, Bulgariei şi României, are la bază indivizi care se definesc prin ei înşişi, sunt pe picioarele lor, nu depind de grup sau de o comunitate care-i susţine. „O persoană autonom/individualistă are curajul să-şi exprime opinia, fără a cere acordul altora, chiar dacă atrage critici. El nu se uită suspicios la alţi oameni, el nu crede că oricine gândeşte diferit îi e duşman. Fiind autonomi aceşti oameni pot crea solidaritate socială, pot forma comunităţi mari şi deschise, orientate spre binele general. Ei nu formează găşti, ci comunităţi deschise, ei nu se tem să accepte pe ceilalţi. Ei sunt pe picioarele lor, sunt altruişti, generoşi“, explică Daniel David. Dacă autonomii au mai multă încredere în valori cum ar fi asertivitatea, exprimarea liberă, autonomia, libertatea, spiritul critic, colectiviştii sunt mai nesiguri, ei aleg să exprime interesele unor grupuri, încearcă să nu iasă din front.
Românii se pot compara ca potenţial cu americanii în ceea ce priveşte inteligenţa cognitivă/emoţională, creativitate şi învăţare“
Potenţial asemănător cu americanii şi francezii
Vestea bună este că românii au la bază un profil autonom/individualist, însă au devenit colectivişti ca o reacţie de apărare la condiţiile istorico-sociale. Aceasta însemnă că potenţialul nostru este ridicat, „putând să ne comparăm cu francezii, britanicii, americanii în ceea ce priveşte inteligenţa cognitivă/emoţională, creativitate şi învăţare“, crede David.
„În cazul Portugaliei şi Greciei, profilul colectivist are o componentă biologică puternică. În aceste ţări a existat de-a lungul istoriei un nivel patogen ridicat. Pentru a se proteja de aceste pericole, ei şi-au creat o comunitate colectivistă. Mentalitatea era: «Ca să ne menţinem sănătoşi, nu trebuie să interacţionăm cu alţii». Concluzia este că la români nu există această componentă biologică, ci doar cea istorică, deci schimbarea este mai uşoară“, explică David.
„Tinerii sunt mult mai deschişi spre noile valori, faţă de ceea ce sunt învăţaţi la şcoală. De multe ori, ei nu mai ascultă de profesori pentru că simt că aceştia le predau valori ce nu corespund cu profilul culturii autonom/individualiste”
Daniel David, psiholog
Tinerii sunt mult mai deschişi spre noile valori
Cât mai avem de aşteptat
Vestea rea este că în acest moment societatea românească este dominată de persoane cu profil colectivist, format din două mari categorii de vârstă: cei care au peste 55 de ani şi o parte dintre cei care au între 35 şi 55 de ani.
„În cadrul generaţiei de mijloc (între 35 şi 55 de ani), din care fac şi eu parte, există şi numeroase persoane cu profil autonom/independent. Între cele două tipuri de persoane se duce o luptă vizibilă în toate sectoarele de la economie, la mediul academic“, susţine David. Dacă această bătălie va fi câştigată de persoanele autonom/individualiste, România s-ar putea schimba în patru-cinci ani, crede psihologul.
„Dacă nu, schimbarea va fi făcută de persoanele care au acum 20-30 de ani, în momentul în care vor ajunge la puterea socială. Această generaţie are valori autonom/individualiste fie din experienţa avută în străinătate, fie din filme şi media. Tinerii sunt mult mai deschişi spre noile valori, faţă de ceea ce sunt învăţaţi la şcoală. De multe ori, ei nu mai ascultă de profesori pentru că simt că aceştia le predau valori ce nu corespund cu profilul culturii autonomist/individualiste. Mulţi profesori au rămas cu un profil colectivist, ei nu sunt slabi profesional, dar au o mentalitate diferită“, susţine pshiologul.
Dacă aşteptăm ca noua generaţie să dea tonul schimbării, vorbim de circa 20 de ani pentru a putea vedea efectele, crede Daniel David. În acest scenariu, schimbarea se va face de sus în jos, ca urmare a unei infuzii de valori şi principii de la Uniunea Europeană sau NATO. O situaţia similară s-a înregistrat cu familia regală, care a promovat valorile noi de sus în jos.
„Dacă ai avea zece universităţi mari ale României guvernate de principiile autonom/individualiste, dacă ai avea câteva companii româneşti puternice competitive, dacă ai avea un corp de politicieni tineri şi curaţi care să susţină noile valori, dacă ai avea oameni de cultură care să aibă curajul public să promoveze aceste valori, dacă ai avea mai mulţi profesori cu profil autonom/individualist, în patru-cinci ani ar trebui să se schimbe acest profil colectivist. Altfel, trebuie să aşteptăm să ne schimbe UE şi NATO“,
Daniel David, psiholog
Cum devenim alţii în cinci ani: cinci măsuri
Daniel David a prezentat şi modalităţile concrete prin care românii pot scăpa de profilul colectivist. „Schimbarea profilului colectivist se poate face prin valorile predate în şcoală, inclusiv trebuie incurajaţi copii să-şi urmeze dorinţele, valorile şi perspectivele care le plac lor şi care corespund mentalităţiii lor, chiar dacă nu sunt cele determinate de tradiţie şi grupul de apartenenţă“, arată David. Un alt pas impostat ar fi educarea părinţilor. „Ar trebui să existe cât mai multe programe gratuite de parenting. Trebuie educaţi părinţii în spiritul noilor valori, pentru că ei sunt primele modele pentru copii“, explică psihologul. Un rol importal îl au modelele prezentate în mass-media.
„Trebuie promovat profilul cultural ideal de cetăţeni autonomi, puternici, stăpâni pe propria soartă, mulţumiţi, fericiţi, generoşi cu ceilalţi oameni, care creează comunităţi în beneficiul tuturor“, detaliază clujeanul. În continuare, David prezintă un set de măsuri care avea ca efect scurtarea la patru-cinci ani a timpului necesar schimbării profilului colectivist:
„Alegerea lui Klaus Iohannis a fost un element singular care trebuie continuat. Dacă ai avea zece universităţi mari ale României guvernate de principiile autonom/individualiste, dacă ai avea câteva companii româneşti puternice competitive, dacă ai avea un corp de politicieni tineri şi curaţi care să susţină noile valori, dacă ai avea oameni de cultură care să aibă curajul public să promoveze aceste valori, dacă ai avea mai mulţi profesori cu profil autonom/individualist, în patru-cinci ani ar trebui să se schimbe acest profil colectivist. Altfel, trebuie să aşteptăm să ne schimbe UE şi NATO“, concluzionează David.
„Aş vrea să văd nişte cetăţeni autonomi/independenţi, capabili de o solidaritate socială formidabilă, generoasă, specifică societăţilor individualiste creatoare de instituţii sociale moderne, dincolo de comunitatea colectiviştilor născută din siguranţa în comun a unor cetăţeni nesiguri pe ei (care în România a generat adesea „clanuri” şi „găşti”). Toate acestea vor putea susţine apoi o sănătate psihică şi fizică bună, cu impact pozitiv asupra creşterii speranţei de viaţă şi a fericirii”
Daniel David, psiholog
Cum pot fi românii
La întrebarea „cum pot deveni românii?”, Daniel David a răspuns: „Vestea bună este că deşi românii „se cred” aşa „cum nu sunt”, totuşi „se cred” aşa „cum ar putea să fie”. Aşadar, aş spune că proiecţia lor – „cum se cred” – nu reprezintă o iluzie pozitivă, ci un optimism realist. De aceea, în cazul românilor există o şansă foarte mare pentru dezvoltare şi evoluţie în direcţia unui model psiho-cultural ideal. Cum ar trebui să arate acest model psiho-cultural ideal? Simplu spus, să creeze cetăţeni inteligenţi, creativi, adaptabili social, cu un bagaj de cunoştinţe declarative şi procedurale vast, cu o personalitate care susţine comportamente prosociale (ex. altruism/deschidere spre oameni/optimism/empatie, etc.). Aş vrea să văd nişte cetăţeni autonomi/independenţi, capabili de o solidaritate socială formidabilă, generoasă, specifică societăţilor individualiste creatoare de instituţii sociale moderne, dincolo de comunitatea colectiviştilor născută din siguranţa în comun a unor cetăţeni nesiguri pe ei (care în România a generat adesea „clanuri” şi „găşti”). Toate acestea vor putea susţine apoi o sănătate psihică şi fizică bună, cu impact pozitiv asupra creşterii speranţei de viaţă şi a fericirii”.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
