Cel mai respectat nutriţionist din ţară:„Medicina nu are metode specifice de tratare a COVID-19. Alimentaţia e o armă redutabilă în aceste circumstanţe”
0
Dr. Nicolae Hâncu, medic primar în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, subliniază că virusul SARS-CoV-2 va circula mult timp printre noi, aşa că ar trebui să fim mai atenţi la alimentaţie, să facem sport şi să ne odihnim corespunzător, pentru a ne putea întări sistemul imunitar în faţa bolii.
Pandemia de COVID-19 este departe de a se fi încheiat, aşa că nu ne rămâne decât să ne protejăm respectând măsurile sanitare şi să încercăm să ne pregătim organismul pentru o potenţială luptă cu boala, atenţionează dr. Nicolae Hâncu (80 de ani), medic primar în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi membru de onoare al Academiei Române.
Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, profesorul a detaliat ce şi cum trebuie să mâncăm pentru a ne procura doza zilnică de vitamine şi pentru a ne consolida imunitatea. De asemenea, specialistul a explicat şi rolul pe care activitatea fizică susţinută şi somnul odihnitor îl au în combaterea virusurilor.
„Weekend Adevărul“: Domnule doctor, în ce măsură alimentaţia şi stilul de viaţă ne protejează de infectarea cu virusul SARS-CoV-2?
Dr. Nicolae Hâncu: Noul coronavirus continuă să ne ameninţe, pandemia de COVID-19 anunţându-se chiar mai agresivă. Ca atare, lupta cu virusul trebuie să devină mai intensă, prin evitarea strictă a contactului cu el – purtarea măştii, spălarea foarte frecventă a mâinilor, distanţarea fizică –, dar şi printr-un stil de viaţă care să ne fortifice. În prezent, medicina nu dispune de metode specifice de prevenire sau de tratare pentru COVID-19. Acest lucru este valabil şi în cazul stilului de viaţă, în care, deocamdată, nu am identificat niciun aliment sau nutrient cu acţiune specifică împotriva SARS-CoV-2. Totuşi, observaţiile clinice riguroase de până acum, la care se adaugă experienţa din lupta cu alte viroze respiratorii, permit recomandarea unui stil de viaţă cu acţiune potenţial favorabilă. Deci, da, alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică, alături de somnul odihnitor, reprezintă baza vitală a luptei anti-virusale. Coabitarea cu virusul SARS-CoV-2 va fi de lungă durată. Depinde de inteligenţa, voinţa şi disciplina noastră să o transformăm într-o victorie.
Care ar fi cel mai sănătos model alimentar recomandat în această perioadă?
Alimentaţia sănătoasă este o armă redutabilă împotrivă oricărei infecţii, inclusiv în circumstanţele actuale. Cel mai sănătos model alimentar din lume este cel mediteraneean tradiţional. Numeroase studii aduc argumente convingătoare referitoare la beneficiile acestuia în prevenirea şi tratarea multor boli. Se cunosc şi mecanismele lui de acţiune, pe baza cărora se consideră că este
potenţial favorabil şi în lupta cu pandemia de COVID-19. Am adaptat alimentaţia mediteraneeană la obiceiurile şi posibilităţile din România, sub forma alimentaţiei carpato-danubiene. Aceste
recomandări sunt pentru persoanele sănătoase, fără simptome specifice ale infecţiei cu SARS-CoV-2, dar şi pentru cei care stau în carantină în urma contactului cu persoanele deja infectate. Cei care suferă de boli cronice vor discuta despre alimentaţie cu medicul curant.
PRODUSELE DE PATISERIE, BINE DE EVITAT
Care sunt principiile alimentaţiei carpato-danubiene?
Alimentaţia este omnivoră, fiind formată din toate grupele alimentare, predominant vegetale, dar şi de origine animală. Se sugerează consumul zilnic, în porţii adecvate şi foarte variate, de legume, fructe, produse cerealiere, nuci şi seminţe. De mai multe ori pe săptămână şi în diferite combinaţii, e bine să consumăm leguminoase, carne slabă, peşte, fructe de mare, lapte, produse lactate, în special iaurt, şi ouă. Uleiurile vegetale – de măsline, floarea-soarelui, porumb, rapiţă – să înlocuiască zilnic grăsimea de origine animală. Se va evita uleiul de palmier şi cel de cocos.
În ce formă trebuie consumate aceste alimente?
Regula generală este ca alimentele să fie în formă integrală – pâine, paste, orez –, neprocesată, nerafinată, fară adaos exagerat de sare sau zahăr. Sarea poate fi înlocuită cu suc de lămâie sau cu oţet balsamic. Se vor prefera produsele fermentate – iaurt şi brânzeturi. În pregătirea mâncării se va evita prăjirea cărnii direct la flacără.
Câte mese pe zi sunt indicate?
Se recomandă trei mese principale pe zi şi, eventual, două-trei gustări sub formă de fructe, dar în niciun caz produse de patiserie. Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei, deci nu săriţi peste el. Se vor evita cinele târzii şi mâncatul noaptea. Atenţie la porţiile de mâncare, mai ales cei care au probleme cu greutatea. Cântăriţi-vă zilnic şi dacă observaţi creşterea în greutate, reduceţi porţiile.
„FRUCTELE ŞI LEGUMELE AR TREBUI MÂNCATE, NU BĂUTE“
Cu ce alimente sau băuturi ne putem răsfăţa fără a ne pune în pericol organismul?
Cea mai sănătoasă băutură este apa, combinată uneori cu suc de lămâie şi frunze de mentă. Fresh-urile de fructe şi legume ar trebui consumate doar ocazional – fructele şi legumele ar trebui mâncate, nu băute. Tot ocazional, se vor consuma dulciuri şi îngheţată.
Excepţie face ciocolata cu o concentraţie de cacao de cel puţin 80%. Cafeaua are efecte benefice asupra imunităţii, în porţii moderate, asta dacă nu sunt contraindicaţii pentru consumul ei.
Dar în ce priveşte alcoolul şi tutunul?
Consumul de alcool să fie moderat, dar să se ştie că se poate trăi, chiar foarte bine, şi fără el. Mai mult ca oricând, fumatul este nociv, contribuind la fragilizarea organismului.
DE CE VITAMINE AVEM NEVOIE
Care sunt cele mai benefice vitamine în lupta cu virusurile?
Literatura de specialitate se referă la aportul de vitamine A, B, C, D şi E, sub formă de suplimente alimentare. E benefic consumul preparatelor care conţin zinc, seleniu şi fier. Suplimentele de probiotice au un potenţial benefic remarcabil, însă trebuie discutat cu medicul sau cu farmacistul înainte de a le folosi. Beneficiile potenţiale ale acestora rezultă din studiile care au demonstrat efectul lor de modulare a imunităţii prin diferite mecanisme. Nu se referă însă la acţiunea specifică împotriva SARS-CoV-2, dar se presupune că ar avea efecte asemănătoare şi în acest caz, deoarece în alte viroze rezultatele au fost favorabile. De aceea, este importantă o discuţie în acest sens cu medicul curant. O situaţie aparte este dată de deficitul de vitamine, demonstrat prin analize de laborator, când corectarea lui prin medicamente sau suplimente este obligatorie.
SPORTUL ŞI SOMNUL, ALIAŢI DE NĂDEJDE
Cât de mult ne ajută sportul în această perioadă?
Activitatea fizică este foarte importantă pentru fortificarea organismului. Ea stimulează imunitatea, metabolismele, tranzitul intestinal şi favorizează mobilitatea articulară, mai ales la vârstnici. Se recomandă diferite forme de mişcare, în funcţie de vârstă, gradul de antrenament, existenţa altor boli. Pentru a fi eficientă, mişcarea trebuie practicată zilnic, în aer liber sau în casă, unde o bandă sau o bicicletă are o valoare mai mare decât medicamentele. Să nu uitaţi de flotări, genuflexiuni, abdomene sau gimnastică de înviorare.
De asemenea, se recomandă să rămânem activi pe toată perioada zilei. Să nu ne transformăm în spectatori de televiziune de lungă durată şi să nu stăm în faţa calculatorului mai mult de o oră fără a face o pauză scurtă, în care să ne mişcăm. Măsuraţi paşii pe telefon sau cu ajutorul unei brăţări inteligente. Ambiţionaţi-vă să ajungeţi la 10.000 de paşi zilnic, indiferent de vreme. Activaţi şi membrii familiei: mişcaţi-vă împreună, mai ales cu copiii. Începe sezonul rece care, alături de comoditate, este o motivaţie a inactivităţii fizice. Găsiţi formele adecvate pentru a ieşi din iarnă într-o bună formă fizică. Expunerea la soare este o sursă naturală de vitamina D, aşa că e bine să căutaţi soarele.
Cât de important este somnul?
Somnul odihnitor este parte din calitatea vieţii şi a sănătăţii noastre. Aproximativ şapte-opt ore sunt suficiente, dar e esenţial ca măcar o oră să fie înainte de miezul nopţii. Protejaţi-vă somnul de zgomot şi lumină. Nu vă culcaţi decât la două-trei ore după cină sau după orice formă de activitate fizică intensă.
CV Nicolae Hâncu
Numele: Nicolae Dragoş Hâncu
Data şi locul naşterii: iulie 1940, Blaj, judeţul Alba
Studiile şi cariera: A absolvit, în 1963, Facultatea de Medicină Generală din cadrul Institutului Medico-Farmaceutic Cluj. Este medic primar în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi profesor emerit al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca.
Este autor şi coautor a peste 300 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi peste hotare, principalele teme abordate fiind managementul clinic al diabetului zaharat de tip 2, riscul cardiovascular global şi obezitatea abdominală.
Este preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi preşedinte al Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii.
Locuieşte în: Cluj-Napoca
Se încarcă comentariile...
