Cel mai „bătrân” european, descoperit într-o peşteră din România, schimbă istoria evoluţiei umane. Cercetătorii, ameninţati cu închisoarea la ei în ţară

Cel mai „bătrân” european, descoperit într-o peşteră din România, schimbă istoria evoluţiei umane. Cercetătorii, ameninţati cu închisoarea la ei în ţară

"Ion de la Anina", cel mai "bătrân" european, are circa 40.000 de ani şi a fost descoperit în România. FOTO: CIMEC

O analiză a unui fragment de craniu descoperit în 2002 într-o peşteră din Caraş-Severin arată că oamenii moderni şi Neandertalienii au trăit împreună şi s-au încrucişat. Rezultatele au fost publicate recent în prestigioasa revistă „Nature“. În acelaşi timp, românii care au participat la descoperirea epocală spun că au fost ameninţaţi cu închisoarea la ei în ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea lui „Ion de la Anina”, cel mai „bătrân“ om modern al Europei, având vârsta de circa 40.000 de ani, a început în februarie 2002, când un speolog timişorean s-a aventurat adânc în mărutaiele Peşterii cu Oase din judeţul Caraş-Severin. După o călătorie de circa o oră pe un traseu întortocheat, Ştefan Milota a găsit o galerie închisă de mii de ani. Aici, pe lângă oase de urşi uriaşi, speologul a dat de un fragment de craniu care în 2015 schimbă una dintre teoriile fundamentale ale evoluţiei omului.

Datarea cu carbon a lui „Ion“, care a fost botezat după localitatea lânga care a fost găsit (Anina), a fost doar primul pas. Faptul că este cel mai „bătrân“ Homo Sapiens din Europa nu este cea mai importantă descoperire legată de omul din Peştera cu Oase. Abia la analiza ADN-ului, cercetătorii au avut o supriză: cei mai vechi oameni moderni (Homo sapiens) s-au încrucişat cu Neandertalienii atunci când au migrat în Europa. În plus, toţi oamenii de astăzi cu rădăcini în afara Africii sub-sahariene au 1-3% ADN Neandertalian în genomul lor. Descoperirea, realizată de cercetători de la Institutului de Speologie „Emil Racoviţă“, Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară (Germania), Harvard Medical School (SUA) şi Laboratorul de Evolutia Vertebratelor şi Origine Umana din Beijing (China), a fost publicată, pe 22 iunie 2015, în cea mai prestigioasă revista de ştiintă din lume – „Nature“. 

Concluziile articolului din Nature

Conţinutul articolului din Nature a fost sintetizat într-un comunicat al Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“, ai cărui cercetători Oana Moldovan (Cluj) şi Silviu Constantin (Bucureşti) se numără printre semnatarii materialului: „Neandertalienii au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, dar au contribuit în medie cu 1-3 % la fondul genetic al oamenilor actuali. Cercetătorii au analizat ADN-ul dintr-o mandibulă cu vârsta cuprinsă între 37.000 si 42.000 de ani din Peştera cu Oase din România şi au descoperit că 6-9 % din genomul acestui individ provine de la Neandertalieni, mai mult decât la orice alt om al carui ADN a fost secvenţiat până în prezent“.  Întrucât segmente mari din cromozomii acestui individ sunt de origine Neandertaliană este sigur că un Neandertalian a fost printre strămoşii lui „Ion de la Anina“, cu patru-şase generaţii înainte în arborele său genealogic.

„Acest lucru arată că primii oameni moderni care au venit în Europa s-au încrucişat cu Neandertalienii. Toţi oamenii de astăzi cu rădăcini în afara Africii sub-sahariene au 1-3% ADN Neandertalian în genomul lor. Până în prezent, cercetătorii au crezut că oamenii moderni provenind din Africa s-au încrucişat cu Neandertalienii în Orientul Mijlociu acum 50.000 - 60.000 de ani, înainte de a se răspândi în Asia, Europa şi restul lumii. Cu toate acestea, datarea cu radiocarbon a oaselor aparţinând oamenilor moderni din situri din Europa sugerează că oamenii moderni fosili şi Neandertalienii au trăit împreună în Europa aproximativ 5.000 ani“, mai spun cercetătorii.

De ce este importantă acestă descoperire

Unul dintre cei mai cunoscuţi antropologi români, Marin Cârciumaru, profesor la Universitatea „Valahia“ din Târgovişte, susţine că descoperirea de la Peştera cu Oase schimbă istoria evoluţiei umane: „S-a creat postulatul că omul de Neandertal a dispărut. Ştiinţa evoluţiei omului este dominată de această idee de circa 100 ani. Din studiul amintit rezultă însă că Omul de Neandertal nu a dispărut, ci a fost asimilat de Homo Sapinens, care avea o capacitate de deplasare şi de adaptabilitate mai mare inclusiv asupra mediului şi uneltelor. S-a ajuns la un metisaj între omul de Neandertal şi Homo Sapiens. O astfel de descoperire ce dărâmă un astfel de postulat e importantă prin însuşi acest fapt. Din acest punct de vedere, România se înscrie într-o descoperire capitală în evoluţia omului, de aceea a fost posibilă şi publicarea în revista Nature“.

Totuşi, specialistul precizează că exista şi un curent al celor care au susţinut continuitatea Omului de Neadertal, care însă nu avea probele pe care le furnizează cercetarea ADN amintită: „Atâta timp cât şi-a lăsat urmele în progeniturile omului modern, putem vorbi de o continuitate a Omului de Neandertal. Cum s-a făcut acest metisaj este mai greu de explicat“. 

Cârciumaru explică faptul că Homo Spaniens, care a apărut în Africa acum circa 200.000 de ani, a migrat spre Orientul Mijlociu şi Îndepărtat, Europa şi Australia.  În drumul străbătut, Homo Sapiens a interacţionat cu Omul de Neandertal, o specie mai puţin evoluată răspândită în Europa şi în diferite părţi ale Asiei. „Omul de Neandertal era mai static şi superspecializat, ceea ce în faţa schimbărilor climatice este un handicap. El era vânător, însă armele sale erau mai puţin evoluate ca cele ale lui Homo Sapiens. Cea mai mare diferenţă dintre cele două specii ar fi fost, spun unii istorici, capacitatea de gândire abstractă“, explică specialistul.

O clujeancă în echipa de cercetare

Oana Moldovan, cercetătoare la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“, a participat de la început la descoperirea lui „Ion de la Anina“, de la scoaterea fosilelor din peşteră, şi până la cele mai complicate analize ADN. „Această descoperire arată că România a reprezentat un culoar de migraţie pentru populaţiile umane spre Europa. Pentru mine a fost o provocare pentru reunirea unei echipe internaţionale şi o plăcere ca cercetator“, a declarat ea pentru „Adevărul“.

Ea crede că elementul de excepţie al „aventurii lui Ion de la Anina“ a fost descoperirea unor fosile umane într-o peşteră în care nu s-a mai călcat de mii de ani. Dincolo de bucuria succesului, cercetătoarea este mâhnită de letargia autorităţilor: „Deocamdată instituţiile din România nu au făcut nimic. Mi s-a refuzat finanţarea pentru cercetări în acest sit, am fost ameninţată de un reprezentant al Ministerului Culturii cu dosar penal pentru săpături într-un sit arheologic, deşi fosila era la suprafaţă şi nu am realizat niciun fel de săpături. În timp ce alte ţări au oferit finanţare pentru astfel de studii, Academia Română nu a premiat niciun articol în care a apărut omul de la Oase. Nu discut despre eventualitatea unui muzeu într-o Românie în care ştiinţa şi cultura sunt subfinanţate“.

Interviu Oana Moldovan

Reporter Adevărul: Aţi participat de la început la descoperirea “Omului de la Oasele”, de la scoaterea fosilelor din peşteră, şi până la cele mai complicate analize ADN. Ce înseamnă pentru România descoperirea de la Oasele şi ce înseamnă pentru dumneavoastră?
 
Oana Moldovan: Arată că România a reprezentat un culoar de migraţie pentru populaţiile umane spre Europa. Pentru mine a fost o provocare pentru reunirea unei echipe internaţionale şi o plăcere ca cercetător.
 
Aţi declarat în comunicatul trimis: "Când am început activitatea pe situl de la Oase, totul indica deja o descoperire exceptionala". Care a fost pentru dumneavoastră cel mai exceptional element al acestei “aventuri” a descoperirii şi analizării “Omului de la Oasele”?
 
Elementul de exceptie a fost descoperirea unor fosile umane într-o peşteră în care nu s-a mai călcat de mii de ani.
 
După descoperirea şi analizarea celui mai “bătrân” locuitor al Europei, “Omul de la Oasele” sau “Ion de la Anina”, ce credeţi ca ar trebui să urmeze? Ce ar trebui să facă instituţiile din România în continuare? Ce au făcut alte ţări care au avut descoperiri similare? Merita un muzeu “Ion de la Anina”?
 
Deocamdată institutiile din Romania nu au facut nimic. Mi s-a refuzat finantarea pentru cercetari in acest sit, am fost amenintata de un reprezentant al Ministerului Culturii cu dosar penal pentru sapaturi intr-un sit arheologic desi fosila era la suprafata si nu am realizat niciun fel de sapaturi, Academia Romana nu a premiat niciun articol in care a aparut omul de la Oase etc etc. Alte tari au oferit finantare pentru astfel de studii. Nu discut despre eventualitatea unui muzeu intr-o Romanie in care stiinta si cultura sunt subfinantate.
 
Concluziile articolului publicat în Nature sunt: “Primii oameni moderni care au venit în Europa s-au încrucişat cu Neandertalienii. Toţi oamenii de astăzi cu rădăcini în afara Africii sub-sahariene au 1-3% ADN Neandertalian în genomul lor.” Care sunt implicaţiile acestor descoperiri pentru lumea ştiinţitica internatională?
 
Arata ca au existat mai multe valuri de migratii ale oamenilor din Africa spre Europa si ca oamenii moderni au interactionat cu oamenii de neandertal intr-o proportie mult mai mare decat se credea. 
 
Fosilele Omului de la Oasele au fost descoperite în 2002. Suntem astăzi, după 13 ani în faţa unui articol într-una dintre cele mai prestigioase reviste din lume – Nature. Câtă muncă se ascunde în spatele acestei reuşite? Care a fost pentru dumneavoastră cea mai mare provocare în procesul acesta?
 
Se ascunde munca enorma, iar pentru mine provocarea a fost reunirea unei echipe cu cei mai buni specialisti romani şi străini. 

Articolul publicat în revista Nature pe 22 iunie este semnat de:  Qiaomei Fu, Mateja Hajdinjak, Oana Teodora Moldovan, Silviu Constantin, Swapan Mallick, Pontus Skoglund, Nick Patterson, Iosif Lazaridis, Birgit nichel, Bence Viola, Kay Prüfer, Matthias Meyer, Janet Kelso, David Reich, Svante Pääbo
 
Citeşte şi

Cel mai „bătrân“ european are 40.000 de ani şi a fost descoperit în România. El a avut un strămoş Neaderthalian

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Locul unde a fost găsit craniul. FOTO: Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2004. Raportul nr. 210, Steierdorf

Imagini din aceeasi galerie
  • Locul unde a fost găsit craniul. FOTO: Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2004.
Raportul nr. 210, Steierdorf
  • Peştera cu Oase. FOTO: Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2004. Raportul nr. 210, Steierdorf
  • Bucata de craniu a lui "Ion de la Anina
  • Bucata de craniu. FOTO: Cronica
Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2004. Raportul nr. 210,
Steierdorf
  • Criminalistul Richard Neave a reconstituit imaginea lui „Ion
de la Anina” pe baza fragmentelor găsite în Peştera cu Oase
  • Oana Moldovan, cercetatoarea din Cluj, care a participat la descoperire. 
  • Cercetări la Peştera cu Oase. Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2004.
Raportul nr. 210, Steierdorf,FOTO Cronica.cimec
  • Cercetători la Peştera cu Oase. FOTO: Mircea
Gherase
  • Ştefan Milota şi craniul descoperit în Peştera Oase. FOTO:
Mircea Gherase
  • Cercetări în Peştera cu Oase. FOTO: Cronica
Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2004. Raportul nr. 210,
Steierdorf,
Distribuie imaginea
citeste totul despre: