Ce s-a întâmplat cu voluntarii care timp de doi ani au consumat cu 15% mai puţine calorii

Cercetătorii americani de la Centrul de Cercetare Pennington Biomedical din Baton Rouge au analizat starea de sănătate a 53 de femei şi bărbaţi sănătoşi, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 50 de ani, care au redus numărul de calorii consumate cu 15% în decurs de doi ani. Efectele au legătură cu apariţiei unor boli cronice şi cu prelungirea vieţii.

Unul dintre primele studii care explorează efectele restricţiei calorice asupra oamenilor a arătat că reducerea consumului caloric cu 15% timp de 2 ani a determinat încetinirea îmbătrânirii, a metabolismului şi a protejat împotriva bolilor legate de vârstă. Studiul, care a apărut în 22 martie în revista Cell Metabolism, a constatat că restricţia de calorii a scăzut stresul oxidativ sistemic, care a fost legat de îmbătrânirea condiţiilor neurologice, cum ar fi bolile Alzheimer şi Parkinson, precum şi cancerul, diabetul şi altele.
 

„Restricţionarea caloriilor poate încetini metabolismul bazal şi dacă produsele secundare ale metabolismului accelerează procesele de îmbătrânire, restricţiile calorice menţinute pe parcursul mai multor ani pot contribui la reducerea riscului apariţiei unor boli cronice şi la prelungirea vieţii”, spune autorul principal Leanne M. Redman, cadru didactic asociat de Ştiinţe Clinice la Centrul de Cercetare Pennington Biomedical din Baton Rouge, LA, relatează Science Daily.

Şi persoanele sănătoase au beneficii 

CALERIE (Evaluarea cuprinzătoare a efectelor pe termen lung ale reducerii consumului de energie) a fost primul studiu controlat pentru testarea efectelor metabolice ale restricţiei calorice la persoanele care nu suferă de obezitate. În cea de-a doua fază a studiului au fost analizaţi 53 de bărbaţi şi femei sănătoşi, care nu suferă de obezitate, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 50 de ani, care au redus numărul de calorii consumate cu 15% în decurs de doi ani şi au suferit măsurători suplimentare pentru metabolism şi stres oxidativ. Reducerea caloriilor a fost calculată individual prin procentajul de izotopi absorbiţi de moleculele şi ţesuturile participanţilor în decurs de 2 săptămâni, o tehnică care indică cu precizie un nivel caloric de menţinere a greutăţii.
 

Cei din grupul cu restricţii calorice au pierdut o medie de aproape 9 kilograme, deşi nu au urmat o dietă specială, iar scăderea în greutate nu era obiectivul studiului. Nu s-au observat efecte adverse, cum ar fi anemia, pierderea excesivă de os, tulburări menstruale; de fapt, ambele studii au dus la îmbunătăţirea stării de spirit şi a sănătăţii. „Am constatat că şi persoanele care sunt deja sănătoase şi slabe pot beneficia de un regim de restricţionare a caloriilor, spune Redman.

Metabolismul mai lent este cel mai benefic pentru îmbătrânirea sănătoasă

La animalele de laborator, restricţia calorică scade temperatura corpului şi rata metabolică. Redman a subliniat faptul că studiul a analizat efectele restricţiei calorice asupra îmbătrânirii, nu asupra pierderii în greutate, în cadrul cărora apar cel mai adesea discuţii despre metabolismul „rapid” sau „lent”. „Ştim din studiile efectuate pe mamifere că, cu cât este mai mic mamiferul, cu atât metabolismul este mai rapid şi cu atât este mai scurtă longevitatea”, spune ea.
 

Mulţi factori, cum ar fi mecanismele antioxidante şi factorii biologici şi alimentari, influenţează metabolismul, afirmă Redman, dar teoriile actuale afirmă că metabolismul mai lent este cel mai benefic pentru îmbătrânirea sănătoasă şi că organismele care ard cel mai eficient energia ar trebui să experimenteze cea mai mare longevitate.

„Studiul CALERIE aduce argumente în favoarea a două dintre cele mai importante teorii privind îmbătrânirea umană: teoria legăturii dintre metabolismului lent şi longevitate respectiv teoria daunelor oxidative”, spune ea. Acesta din urmă face legătura între supraproducţia de radicali liberi şi deteriorarea oxidativă a lipidelor, a proteinelor şi a ADN-ului, ceea ce duce la boli cronice precum ateroscleroza, cancerul, diabetul şi poliartrita reumatoidă.
 

Deşi numărul participanţilor a fost relativ mic şi durata studiului a fost scurtă în contextul unei vieţi umane, biomarkerii de îmbătrânire au fost îmbunătăţiţi la participanţi. Următorii paşi includ stabilirea biomarkerilor robuşti ai îmbătrânirii umane şi examinarea efectelor restricţiei calorice în relaţie cu consumul de alimentele antioxidante sau substanţe precum resveratrolul, care imită restricţia calorică.

Citeşte şi

Cum poţi să previi obezitatea fără a-ţi schimba major dieta. Descoperirile făcute de cercetători în legătură cu postul

Legătura între dietă şi cancer: rolul aminoacizilor în „înfometarea“ tumorilor