Ce au în comun „untoldiştii“ şi creştinii care merg la Biserică. Postarea controversată a unui intelectual român
0
Lingvistul şi eseistul clujean Adrian Papahagi a postat pe Facebook un text în care face comparaţie între experienţa creştinilor care „închid ochii şi ridică mâinile cântând despre Iisus” şi cea pe care o au participanţii la cel mai mare festival din România, Untold.
Lingvistul şi eseistul clujean Adrian Papahagi a postat pe Facebook un text în care face comparaţie între experienţa creştinilor care „închid ochii şi ridică mâinile cântând despre Iisus” şi cea pe care o au participanţii la cel mai mare festival din România, Untold.
Textul lui Adrian Papahagi, postat pe Facebook în prima zi de festival, a provocat o dezbatere pe pagina sa de socializare: circa 180 de persoane au comentat pe marginea analizei clujeanului.
„Ce caută, în nopţile care urmează, cei care se îngrămădesc să asculte ritmurile repetitive ale muzicii electronice?
Pe lângă divertisment, cred că e şi ceva mai profund. Oamenii nu caută doar ieşirea din griul cotidian, ci şi transa, adică ieşirea din sine (ek-stasis), fiindcă natura umană nu suportă să fie închisă în strânsoarea cărnii, captivă în materie, ci tânjeşte să evadeze.
Aşa cum unii oameni îşi petrec nopţile în priveghi, se adună la procesiuni, lăcrimează şi se simt transportaţi la liturghie, sau închid ochii şi ridică mâinile cântând despre Iisus, alţii îşi vor consuma în aceste zile, altfel, aceeaşi nevoie spirituală,” a susţinut eseistul.
Adrian Papahagi este un cunoscut intelectual care s-a implicat în politică de partea PDL.
„Cei care iau în derâdere faptul religios îşi bat joc, fără să ştie, de ei înşişi”
Trăirile participanţilor la Untold şi cele ale creştinilor au „manifestări psiho-somatice similare”, este de părere Papahagi:
„Cei care iau în derâdere faptul religios îşi bat joc, fără să ştie, de ei înşişi, căci tiparele profunde ale naturii umane sunt religioase.
Extaza dionisiacă şi cea mistică creştină au manifestări psiho-somatice similare. Fiecare dizolvă şi recreează, în felul ei, corpul uman şi social.
Asemănările se opresc aici, iar diferenţele sunt esenţiale: experienţa dionisiacă e mai degrabă dizolvantă, cea creştină e structurantă. Prima transportă spre nimic, a doua spre ceva. Din prima, iese un om stimulat până la epuizare, dar nesatisfăcut, din a doua – un om nou, renăscut. Când se termină, experienţa Untold te restituie banalului; cea creştină te transformă definitiv şi îţi oferă un sens care te hrăneşte mereu.”
„Ce fumezi?”
Internauţii au comentat pe larg „analiza” eseistului clujean, unii fiind de acord cu acesta, iar alţii criticându-l fără menajamente şi făcându-l să răbufnească: „
„Hai cu trollingul într-o veselie: azi e la liber, dacă nu depăşiţi măsura. Al 100-lea care vine cu replica standard „ce fumezi/ce iei?” (răspunsul e dezamăgitor, deci mă feresc să-l dau) primeşte un bilet gratis la Untold (doza zilnică v-o procuraţi cum ştiţi, eu nu mă ocup cu chestii ilegale).”
„In ultimii ani ai regimului Ceauşescu fugeam din internatul liceului pentru a participa la concertele Cenaclului Flacăra. (În 1984 Cenaclul a fost interzis). Era la vremea respectiva un act de curaj pentru un adolescent. Astăzi tinerii se manifestă cam la fel, dar cu mai puţine riscuri. Ce se va întâmpla după 20 de ani cu aceşti tineri? Vor fi adaptaţi formalismului perioadei respective”, scrie o internaută.
„Transa din muzică nu are a face cu ritualurile religioase”
„Transa din muzică nu are a face cu ritualurile religioase. Odată cu evoluţia umană a evoluat şi "apetitul" pentru muzică. Bătutul toacei este de fapt o trimitere la ritmurile primitive, dar muzica asta şi alte cântări religioase (la orga etc.) sunt numai un fond. Până aici, de acord.
Altfel, muzica e pura, sensul e să-ţi aducă bucurie, plăcere (zic doar de Untold) şi nu te face să te crezi superior moral fiindcă aderi la un sistem de credinţe bazat pe nesiguranţă şi nevoie de adoptare a unui sens.
E o amintire plăcuta, cu care rămâi toată viaţa”, a comentat Raluca.
„Ce-mi plac conversaţiile şi judecăţile de valoare despre tineri de la festivaluri din partea unora care n-au fost niciodată acolo, dar se bagă şi ei în seamă cu nişte prejudecăţi şi generalizări. Băgaţi ceva şi de ăia de la Rockstadt, ceva despre cum rockul îi scufundă în teluric, în timp ce toaca este adevărata muzică ritmică a sufletului”, a scris şi Mihai .
„Religiosul este înscris în natura umană şi când omul neaga această latură”
„Perfect adevărat, dle Papahagi. Religiosul este înscris în natura umană şi când omul neaga această latură, el va cădea tot într-o forma de religie, doar că una aparent laică. Cel mai mult mă amuză în ce măsură cei care neaga ritualul religios cad în alte ritualuri (de obicei nevroze obsesionale), ritualul ateului devenind înjuratul bisericii (şi oamenii chiar îşi dedica mult timp din viaţa lor discutând despre biserică, deşi zic că nu-i interesează religia :D ). Necazul e că spre deosebire de ritualul religios, ritualurile de soiul asta au alte caracteristici neuro-fiziologice şi în loc să mărească gradele de libertate ale omului, de fapt le scad. De asta şi sunt atât de virulenţi: sunt în permanenţă nemulţumiţi de câte ceva. Deşi susţin că odată "eliberat" de religie, omul devine mulţumit şi liber, ei nu par deloc mulţumiţi şi cu atât mai puţin liberi. Trist şi caricatural peisaj...”, a scris Nistor.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
