Cazul de la Caracal, comparat de italieni cu evenimentul de la Colectiv. „Nu e prima dată când un eveniment dramatic declanşează proteste în România”
0Jurnalistul italian Francesco Magno scrie despre reacţiile din jurul tragicului eveniment de la Caracal, care a dus la moartea a cel puţin două tinere.
Într-un articol publicat în opinia publică din România reacţionează în urma unui eveniment tragic. Magno are şi „exemplul” Colectiv, când un incendiu a cuprins un club provocând moartea a zeci de tineri.
Premierul aflat atunci la putere, Victor Ponta, a fost nevoit să deminsioneze din cauza protestelor, mai spune jurnalistul italian. De această dată, mai scrie Magno, ministrul Internelor, Nicolae Moga, a fost cel care şi-a depus demisia.
„Nu este prima dată când în România un eveniment dramatic declanşează proteste şi manifestaţii împotriva întregului sistem politic şi instituţional. În anul 2015, în urma incendiului de la Bucureşti, din clubul Colectiv, unde au murit zeci de tineri după ce în interior s-a declanşat un incendiu, guvernul social-democrat condus de Victor Ponta a fost obligat să demisioneze sub presiunile uriaşelor manifestaţii care aveau loc în stradă. Şi în acest caz, moartea victimelor a fost imputată corupţiei şi ineficienţei administraţiei publice de la Bucureşti, care acordase prea uşor autorizaţia de funcţionare unui local cu probleme structurale clare. Evident, vinovaţii tragediei erau consideraţi membrii guvernului şi ai partidului social-democrat, răspunzător de tot ceea ce se întâmplă rău în ţară”.
Totuşi, Francesco Magno este de părere că guvernul nu poate fi făcut întoteauna vinovat pentru toate evenimentele tragice. „Este greu de crezut că toate evenimentele tragice pot fi întotdeauna atribuite celor de la conducere sau corupţiei. Corupţia devine ceva abstract în România şi este responsabilă de orice eveniment nefericit care afectează opinia publică. Orice oportunitate este bună pentru ca românii să fie indignaţi de ineficienţele sistemului. La aceasta se adaugă ura din ce în ce mai mare a populaţiei faţă de poliţie şi jandarmerie, un resentiment născut în urmă cu aproximativ un an, în urma demonstraţiei diasporei care s-a încheiat cu violenţă la 10 august 2018, când protestatari paşnici au fost gazaţi aparent fără motiv. Prin urmare, o crimă devine un nou pretext pentru a se ieşi în stradă şi a-şi arăta indignarea faţă de sistem”, a mai scris italianul.
Francesco Magno crede că felul în care au reacţionat românii în aceste două cazuri arată că tranziţia post-comunistă este departe de a se fi încheiat. De altfel, spune Magno, faptul că în continuare românii se simt victime ale unei structuri puternice, superioare, căreia îi reproşează totul, ar fi şi rezultatul istoriei şi al eredităţii regimului comunist.
„Uneori însă cea mai banală explicaţie este şi cea mai simplă. Biata Alexandra a fost victima unui om nemilos şi a unui poliţist incompetent: două fatalităţi tragice, în care PSD sau sistemul corupt cu greu pot fi acuzate.
Totuşi, modul în care oamenii reacţionează la aceste evenimente ne spune multe despre situaţia din ţară şi despre sentimentul comun care stăpâneşte opinia publică, românii se simt victime ale unei structuri puternice, superioare, căreia îi reproşează totul. Un sentiment care este oarecum rezultatul istoriei şi al eredităţii regimului comunist, statul este responsabil pentru orice s-ar întâmpla, fie că este un eveniment pozitiv sau tragic, iar de cele mai multe ori, din păcate, este tragic.
A te obişnui cu libertatea înseamnă şi să te obişnuieşti cu destinul, chiar tragic. A nu te resemna cu soarta evenimentului nefericit şi a fi mereu nevoit să cauţi o vină superioară, o motivaţie obscură, este un alt semn al tranziţiei post-comuniste care nu s-a încheiat niciodată în România”, a încheiat Magno.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
