Cât de xenofobi şi rasişti erau Ceauşeştii. „În loc să-i zică lui Kiraly ungur, îi spune  «boanghen». Kadar nu era evreu, ci «jidan»“

Nicolae Ceauşescu îi ura pe evrei, dar pe Yasser Arafat îl considera „fratele său arab”. Arhivă Adevărul

La 30 de ani de la ieşirea lor brutală de pe scena istoriei, Nicolae şi Elena Ceauşescu au rămas în memoria românilor, după ce s-au aflat la putere un sfert de secol. Numeroase cărţi, documentare de televiziune şi articole din presa scrisă au încercat să-i prezinte pe cei doi dictatori aşa cum erau ei.

Despre cum erau în realitate soţii Ceauşescu au vorbit în dese rânduri apropiaţii şi colaboratorii lor, iar de-a lungul timpului au fost scrise cărţi şi au fost publicate nenumărate articole de presă. Cei doi au fost acuzaţi, printre altele, de xenofobie şi de rasism. Ura faţă de Occident, dar şi faţă de unguri, precum şi dispreţul şi chiar scârba pe care o simţeau faţă de evrei nu mai reprezenta un secret pentru nimeni.

În schimb, Nicolae Ceauşescu a cultivat şi a avut relaţii excelente cu şefii unor state arabe, iar prietenia lui cu Yasser Arafat, considerat un adevărat simbol al terorismului în cancelariile multor state occidentale, era de notorietate. La fel de prietenos era Ceauşescu şi cu şefii unor state africane, dar şi cu liderii unor ţări precum China, Coreea de Nord sau Vietnam, ceea ce face ca răspunsul la întrebarea: „cât de rasist era Ceauşescu?” să implice răspunsuri ceva mai complicate.

Fost adjunct al Departamentului de Informaţii Externe (DIE) a României comuniste şi consilier personal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, Mihai Pacepa a dat detalii interesante despre viaţa familiei în cartea sa „Orizonturi Roşii”. 

Pacepa a însoţit familia prezidenţială în timpul vizitei din Statele Unite ale Americii, în 1978. Aici, dictatorul a fost puternic contestat de circa 1.000 de români din diaspora, care l-au huiduit şi au aruncat cu roşii şi cu ouă în maşina blindată în care se afla. El a asistat şi la discuţia dintre Nicolae Ceauşescu şi primarul oraşului New York de atunci, Edward Koch.

„N-am ce discuta cu jidanu` ăla împuţit“

„N-am ce discuta cu jidanu` ăla împuţit”, ar fi spus Ceauşescu, potrivit lui Pacepa, atunci când a fost înştiinţat că primarul metropolei doreşte o întrevedere. Atunci când Koch a venit personal la hotel, pentru a-şi saluta oaspetele, dictatorul a fost pus în faţa faptului împlinit şi a fost nevoit să accepte întâlnirea. „Dă-i drumu` porcului să intre”, ar fi spus Ceauşescu, atunci când a aflat că edilul şef din New York se afla deja pe holul hotelului. 

Elena Ceauşescu nu voia ca diploma ei să fie mânjită de „deşte ovreieşti“

Un alt moment jenant s-ar fi consumat atunci când, tot în timpul vizitei din SUA, autorităţile comuniste române i-au convins pe americani să-i ofere Elenei Ceauşescu o diplomă de membru onorific al Academiei de Ştiinţe din Illinois. După ce mai întâi a protestat pentru că şi-ar fi dorit o diplomă oferită de o universitate din New York sau Washington, soţia dictatorului a acceptat în cele din urmă. A reacţionat însă vehement atunci când a aflat că va fi premiată de un evreu, Emanuel Merdinger, reprezentantul Academiei. Elena Ceauşescu a fost cu greu convinsă să accepte, chiar dacă i s-a spus că Merdinger a fost născut în România. 

„Da` de ce nu tot consiliu` de conducere, scumpule? N-a avut ei niciodată şi n-o să aibă un savant de talie internaţională şi un conducător politic într-una ş`aceeaşi femeie”, a protestat Elena Ceauşescu. Apoi, l-a atacat pe profesorul care urma să-i ofere titlul. „Profesorul ăla al tău e ovrei?, a întrebat Elena Ceauşescu cu o urmă de suspiciune în glas, după care vocea i s-a îndulcit din nou. Nu e Merdinger nume evreiesc, scumpule?”, a mai spus ea. „Profesorul Merdinger e un prieten al României, tovarăşă Elena”, i-a răspuns Pacepa, dar reacţia „primei tovarăşe a ţării a fost explozivă. „Noi n-avem prieteni evrei. Nu vreau ca diploma mea să fie murdărită de deşte ovreieşti”, a parat Elena Ceauşescu.

Evreii şi ungurii, detestaţi de Nicolae Ceauşescu

Şi soţul ei şi-ar fi arătat rasismul în dese rânduri, deşi fosta Republică Socialistă Românie a rămas mulţi ani singurul stat comunist care a păstrat relaţii oficiale cu Israelul. Doar că, în adâncul sufletului său, Ceauşescu îi ura pe evrei şi îi numea „jidani“ şi „ovrei“. Prieten bun cu Yasser Arafat, dictatorul se bucura ori de câte ori arabii reuşeau să le dea bătăi de cap evreilor. După o întrunire cu preşedintele Congresului Mondial al Evreilor, Nahum Goldmann, Nicolae Ceauşescu a venit cu un ordin care l-a luat prin surprindere pe Pacepa. 

„Toţii evreii până la ultimul trebuie înlăturaţi discret şi secret din funcţiile de comandă pe care le deţin în cadrul forţelor militare şi de securitate, până la sfârşitul anului. Dacă aveţi întrebări, înseamnă că nu trebuie să mai rămâneţi în funcţie”, le-a spus Ceauşescu slujitorilor săi. Evident, ordinul nu a fost discutat, ci doar aplicat, iar acelaşi Pacepa scrie că a fost dus la îndeplinire rapid, până la sfârşitul anului 1972.

Cei doi dictatori îi detestau şi pe unguri. Deşi predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu Dej, cultivase relaţii bune cu vecinii din vest, Nicolae Ceauşescu îi ura din tot sufletul, potrivit lui Mihai Pacepa.

„Când Ceauşescu e furios, foloseşte cuvinte peiorative pentru unguri şi evrei. În loc să-i zică lui Kiraly ungur, îi spune boanghen, iar Kadar nu era evreu, ci jidan”, a mai scris Pacepa.