Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Generalul Virgil Bălăceanu vorbeşte deschis despre atuurile şi lipsurile Armatei Române
Generalul Virgil Bălăceanu vorbeşte deschis despre atuurile şi lipsurile Armatei Române

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a destabilizat Europa şi a provocat temeri că războiul s-ar putea extinde. Care sunt armele cu care România ar putea destabiliza orice ipotetic inamic, dar şi ce-i lipseşte încă sunt întrebări la care a răspuns pentru „Adevărul” generalul Virgil Bălăceanu.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Bălăceanu a vorbit despre armele cu care România ar putea descuraja orice ipotetic inamic, dar şi despre lipsurile cu care Armata Română se confruntă încă.

Mesajul său este că departe de a fi cea mai vulnerabilă ţară est-europeană, România mai are de pus la punct multe aspecte pentru asigurarea securităţii sale. Asta deşi, lucru subliniat de generalul Virgil Bălăceanu, România nu este direct ameninţată în acest moment de Rusia sau de alt stat potenţial inamic, şi nici nu există elemente care să anticipeze că războiul din Ucraina s-ar extinde şi ar putea provoca un conflict deschis NATO - Rusia.

În acest moment, România este apărată de scutul de la Deveselu, care nu este însă îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează eventuale atacuri cu rachete din Orientul Mijlociu. România are sisteme de protecţie anti-rachetă Patriot, care securizează spaţiul aerian, recunoscute ca cele mai bune din NATO. Însă războiul din Ucraina a arătat că epoca tancurilor, a blindatelor şi a armelor anti-tanc nu a apus încă, aşa cum credeau cei mai mulţi experţi militari.

Forţele navale, descoperite

Pe de altă parte, Forţele Navale ale Armatei Române au nevoie de corvete şi fregate care să asigure litoralul Mării Negre. Acesta este unul dintre aspectele pe care România ar trebui să se concentreze, crede generalul Virgil Bălăceanu. Iar unele programe de înzestrare ale Forţelor Navale sunt întârziate, în timp ce câteva sunt chiar aparent blocate şi e nevoie să fie cât mai curând deblocate.

„S-au accelerat programele de înzestrare pentru forţele terestre pentru că ele erau de o bună perioadă de timp pe ultimul loc. Forţele navale însă, datorită acestui dosar că nu mai este program atât de întârziat şi acum avem o nouă amânare până în septembrie creează probleme destul de serioase. Va trebui să gândim modul în care dezvoltăm apărarea costieră. În discuţie sunt fregatele, modernizarea acestora, dar mai ales corvetele multifuncţionale. Vom vedea ce nevoi avem de modernizare sau de înlocuire la navele purtătoare de rachete. Poate va trebui să luăm o decizie cu privire la submarine, dacă vom opta pentru apărare costieră cu sau fără submarine. Iată că sunt provocări destul de multe”, spune Bălăceanu.

O veste bună este că România va beneficia de blindate noi, după ce General Dynamics European Land Systems a semnat un contract în martie cu Uzina Mecanică Bucureşti, iar în Capitală vor fi fabricate sute de blindate Piranha 5 pentru Armata României, dar şi potenţiale viitoare comenzi pentru export. Mai sunt însă şi alte aspecte care trebuie îmbunătăţite, atenţionează el.


FOTO MApN

Transportor Piranha FOTO MApN

Alte „restanţe”

„Sunt programele legate de corvete, care sunt foarte întârziate. Trebuie să vedem modul în care programul legat de autovehicule blindate şi neblindate va fi pus în aplicare. Trebuie să vedem decizia cu privire la un program Tancul, îi spun eu. Sau legat de tancurile din dotarea Armatei României, pentru că încă nu s-a luat o decizie. Îmbucurător este că programul de puncte de comandă la nivel forţe terestre de brigadă şi batalioane a fost adoptat prin hotărâre de guvern.

Va trebui să vedem ce facem cu programele pentru înzestrarea cu transportoare amfibii blindate 8x8 şi 4x4 pentru că ceea ce producem împreună cu Mowag şi prin General Dynamics nu ar fi fost suficiente. E vorba numai de 227 de transportoare, ori necesarul de transportoare 8x8 şi mai ales 4x4 e destul de mare. Mai sunt probleme legate de programul elicopterelor. Dacă continuăm modernizarea celor pe care le avem în dotare, ele într-o anumită măsură pot fi considerate ca intrate într-un grad de uzură morală. Sau vom avea elicoptere de atac şi de transport moderne. Iată că sunt destule exemple legate de programe care trebuie să continue”, arată generalul.

Virgil Bălăceanu insistă şi pe ideea că România ar putea şi ar trebui să producă o bună parte a armamentului necesar chiar în ţară, aşa cum se va întâmpla în cazul blindatelor. România ar avea în acest fel de două ori de câştigat: şi-ar înzestra propria armată, iar o bună parte din bani ar rămâne în ţară şi s-ar face şi un transfer de tehnologie.

„Armele se pot fabrica în România sau ceea ce trebuie realizat printr-o nouă lege a offset-ului, un program de transfer de tehnologie, de know-how către industria noastră. Să cumpărăm licenţe de la marii producători care trebuie să încurajeze şi ei industria românească. E vorba de cei cu care avem contracte de miliarde de dolari. România trebuie să-şi modernizeze armata prin achiziţii, dar tot prin achiziţii trebuie să restarteze, să revitalizeze industria naţională de apărare. Iar industria naţională de apărare trebuie văzută prin ambele componente: cea privată şi cea de stat”, întăreşte generalul. 

Fabricăm arme sofisticate, nu şi banala pulbere

În prezent, în industria naţională de apărare există un adevărat paradox: România fabrică sisteme de comandă şi control şi softuri, adică tehnologie de înaltă performanţă inclusiv pentru alte ţări NATO, dar importă banala pulbere. „Am importat muniţie, nu numai pulbere, din Brazilia. Mai ales că era vorba despre muniţie pentru tunurile de 30 de milimetri pe maşinile de lupta ale infanteriei, de exemplu. Asta nu înseamnă că nu trebuie să mai imporţi muniţie, însă poţi să imporţi muniţie cum ar fi rachetele anti-tanc, rachetele anti-aeriene, dar nu mergi pe importul de muniţie pentru muniţia de infanterie sau muniţia de artilerie clasică.

Pe de altă parte, există firme româneşti cum e de exemplu Interactiv, renumită pe sistemele de comandă şi control pentru producţia de softuri. Sunt firme care produc senzori, dar şi turele pentru transportoare amfibii blindate, turelă mică, de 7,62 de milimetri, turelă mare, de 25-30 de milimetri cu tun, cum ar fi Pro Optica. Şi mai sunt şi alte exemple. Spre exemplu, există livrări de la ProOptica în Belgia. Există livrări de sisteme de comandă şi control de la Interactiv, au fost discuţii cu partea georgiană, ceea ce înseamnă foarte mult, chiar dacă intri în competiţie cu alte firme”, mai spune el.

Generalul a lămurit şi o controversă care a apărut în spaţiul public, legată de faptul că România nu apare printre statele care au donat armament important Ucrainei. Este vorba, spune el, de faptul că ucrainenii au solicitat arme de fabricaţie ex-sovietică, altele decât cele pe care le are Armata Română în dotare. Asta pentru că militarii ucrainenii aveau nevoie urgentă de arme cu care familiarizaţi, ei neavând opţiunea şi nici timpul necesar să se adapteze la un alt armament. Pe de altă parte, atunci când unele dintre armele cerute Europei de partea ucraineană se regăseau totuşi în dotarea Armatei Române, acestea erau într-o cantitate insuficientă, a conchis generalul.

Va trebui să gândim modul în care dezvoltăm apărarea costieră. În discuţie sunt fregatele, modernizarea acestora, dar mai ales corvetele multifuncţionale. Vom vedea ce nevoi avem de modernizare sau de înlocuire la navele purtătoare de rachete. Poate va trebui să decidem dacă vom opta pentru apărare costieră cu sau fără submarine” – general Virgil Bălăceanu.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Un general român demontează propaganda rusă legată de articolul 5 al Tratatului NATO: „O speculaţie”

Capcana pe care Vladimir Putin ar pregăti-o Ucrainei. Pacea rusă, „mărul otrăvit” pentru ucraineni

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite