Cât au contribuit festivalurile la dezastrul COVID. „Au fost lemne pe foc, dar şcolile au fost cisterne de benzină aruncate în foc”

Cât au contribuit festivalurile la dezastrul COVID. „Au fost lemne pe foc, dar şcolile au fost cisterne de benzină aruncate în foc”

Organizatorii Untold au anunţat că 75% dintre participanţi au fost vaccinaţi. FOTO: Untold,

Peste 200 de oameni au murit în Cluj în luna care a urmat festivalului Untold, de nouă ori mai mult decât luna precedentă. Cercetătorul Octavian Jurma susţine că, deşi organizarea unor astfel de evenimente a fost o eroare, cea mai mare greşeală a fost, de departe, lipsa triajului epidemiologic în şcoli

Numărul deceselor provocate de COVID în ultimele patru săptămâni în judeţul Cluj a crescut de nouă ori faţă de luna precedentă, reiese din datele transmise de Prefectura Cluj. Astfel, dacă din 15 august şi până în 15 septembrie s-au înregistrat 23 de cazuri de deces, după Festivalul UNTOLD (15 septembrie-15 octombrie) şi la o lună de la începerea şcolii, s-au raportat 211 decese din cauza noului virus. Asta înseamnă o creştere de numărului de decese de aproximativ nouă ori, a relatat Ziarul Făclia.

La capitolul infectări, după celebrul eveniment de la Cluj s-au înregistrat 14.234 de cazuri noi de COVID, în timp ce între 15 august şi 15 septembrie au fost confirmate doar 2.190 de îmbolnăviri cu noul virus, ceea ce înseamnă o creştere de aproximativ şapte ori.
 

Opinia cercetătorului


Cercetătorul Octavian Jurma a postat un grafic al evoluţiei infectărilor judeţ cu judeţ de când s-a deschis şcoala (13 septembrie) şi până în 14 octombrie. Din acestea, reiese că Bucureşti, Ilfov, Timiş şi Cluj au fost primele judeţe în care numărul de infectări a trecut de 600.
 
„Adevărul” l-a întrebat pe cercetător dacă a avut legătură această evoluţie cu marile evenimente care s-au organizat în aceste judeţe. „Un eveniment mai mare cu un triaj epidemiologic strict per global – şi acesta a fost unul dintre argumentele pe care eu le-am avut în primăvară, când se discuta despre certificatul verde, anume că dacă se anunţă din timp că accesul la aceste evenimente se face exclusiv pentru cei vaccinaţi sau cei cu certificat verde, s-ar fi stimulat foarte mult vaccinarea. Creşterea locală a numărului de infectări – pentru că n-ai cum să organizezi un astfel de eveniment fără ca lumea să se infecteze – ar fi fost compensată de beneficiul unei vaccinări mai mari cu, să zicem, 10% la nivel naţional în rândul tinerilor. Atunci, s-ar fi putut justifica permiterea organizării festivalului”, susţine Jurma.


„Nu trebuia să fie permise astfel de evenimente” 



Cercetătorul a mai precizat că organizatorii festivalului au luat măsurile care se puteau lua. „Faptul că s-a permis organizarea unui eveniment cu 75.000 oameni este o responsabilitate politică, nu a lor. Aici, într-adevăr, din punctul meu de vedere, astfel de evenimente nu trebuiau permise. Astfel de măsuri de relaxare trebuiau puse în context epidemiologic şi conexate cu rata de vaccinare, lucruri pe care Guvernul şi le-a asumat politic. Avem o situaţia în care politicul şi-a asumat nişte lucruri la care nu s-au aşteptat nici epidemiologii, dar nici foarte mulţi administratori de afaceri. Era destul de greu să-ţi imaginezi un festival făcând presiuni publice pentru a se desfăşura. Nu ar fi avut curaj nimeni să facă aşa ceva. Lucrurile acestea nu s-au întâmplat niciunde în lume, cu excepţia României, unde s-a exagerat complet cu măsurile de relaxare”. 
 
 

 

„Şcolile nu au avut un sistem de triaj epidemiologic ca la festivaluri”

 
Jurma susţine că „problema cea mai mare a fost că şcolile nu au avut un sistem similar de triaj epidemiologic cum l-au avut aceşti tineri care au avut acces la festival. Acesta a fost şi contrastul mare la Cluj între măsurile stricte de acces la Untold şi, imediat după aceea, faptul că nu a existat în şcoli nicio măsură de triaj epidemiologic. Exista doar obligativitatea purtării măştii, care însă nu a fost suficientă. Nu s-au făcut teste, nu s-a urmărit cine este vaccinat şi cine nu. Odată deschise şcolile, mai ales după 6 la mie, ele au avut efectul unei cisterne de benzină aruncate peste foc. Dacă ar fi să comparăm festivalurile cu lemne aruncate pe foc, şcolile le-am compara cu o cisternă de benzină aruncată pe foc”.


Nunţile din Satu Mare, mai nocive decât două festivaluri la Cluj


 
Cercetătorul dă exemplul judeţului Satu Mare, unde „incidenţa a crescut mai mult decât în Cluj în acea perioadă. Asta s-a întâmplat din cauză că au avut loc multe evenimente mici fără niciun control, nunţile în principiu. Zece nunţi cu 1.000 de oameni înseamnă 10.000 de oameni care vin din toate satele şi din toate categoriile de vârstă şi sunt mai riscante decât un festival în care se cere certificat verde. Clujul, cu două festivaluri mari consecutive, nu a avut o creştere aşa de mare, comparativ cu Satu Mare, doar cu nunţile. Şi o brumă de control reduce incidenţa”, consideră Jurma.
 
Cercetătorul mai spune că o altă mare greşeală a fost că în ţară s-a renunţat la orice fel de control: „Au fost petreceri fără orice fel de control, evenimente fără orice fel de control. Într-adevăr, se aruncă vina pe festivaluri pentru că sunt evenimente foarte vizibile, ca un soi de stindard în vârful relaxării, o declaraţie de genul: „uite ce ne permitem noi să facem. Ne comportăm ca în Noua Zeelandă, unde aveau zero cazuri de o lună de zile”. Din cauza asta graficul arată astfel”. 
 
În ceea ce priveşte numărul de decese, potrivit lui Jurma „Clujul este în media pe România. Incidenţa deceselor a crescut de 10 ori şi în România.” 
 

Vă recomandăm să mai citiţi:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările