Carte despre minţile frumoase din Cluj. Cercetător: „Puţini sunt aceia care-şi mai amintesc performanţa primilor IT-şti“

Carte despre minţile frumoase
din Cluj. Cercetător: „Puţini sunt aceia care-şi mai amintesc performanţa primilor IT-şti“

Imagine cu o versiune veche de calculator  FOTO: arhiva Liviu Negrescu şi Mircea Bocu

Attila Varga, cercetător la filiala Cluj a a Academiei Române, scrie o carte despre istoria IT-ului clujean. „Nu poţi să spui că stăpâneşti istoria oraşului Cluj fără să cunoşti şi realizările celor care, la vremea lor, date fiind condiţiile mai puţin favorabile pentru excelenţă în cercetare, au reuşit, totuşi, să deschidă noi orizonturi în domeniul lor de activitate“, crede istoricul.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Vorbim de un domeniu fascinant care a dat cele mai sclipitoare minţi ce au dus renumele şcolii româneşti de inteligenţă artificială până departe, la capătul continentului şi nu numai“, spune cercetătorul Attila Varga. 

Documentează o carte despre istoria IT-ului.

Ideea cărţii

Attila s-a întâlnit şi a discutat cu cei pe care-i numeşte „pionierii informaticii clujene“, le-a ascultat mărturiile şi poveştile incredibile şi a ajuns la concluzia că „este mare nevoie de o istorie a IT-ului clujean, scrisă prin ochii lor, întrucât ea este parte componentă din identitatea acestei urbe“. Ideea de a scrie o carte pe tema asta a plecat de la Adelina Chişu, un specialist în PR şi Comunicare.  

Imagine cu o versiune veche de calculator  FOTO: arhiva Liviu Negrescu şi Mircea Bocu

Attila consideră că istoria Clujului nu poate fi separată de istoria IT-ului deoarece, afirmă el, „nu poţi să spui că stăpâneşti istoria oraşului Cluj fără să cunoşti şi realizările de excepţie ale celor care, la vremea lor, date fiind condiţiile mai puţin favorabile pentru excelenţă în cercetare, au reuşit, totuşi, să deschidă noi orizonturi în domeniul lor de activitate. Prin aceasta, ei au arătat că, şi în inima Transilvaniei, la Cluj, a existat acea galerie de „Beautiful Minds” care nu erau cu nimic mai prejos decât colegii lor ce performau în laboratoarele de cercetare din Occident sau Statele Unite ale Americii“.

Cercetarea lui a pornit de la cartea lui Vasile Rus, care a lucrat la Institutul de Tehnică de Calcul din Cluj şi a pus pe hârtie prima istorie, bine documentată, despre începuturile informaticii clujene.

„Au urmat, apoi, două întâlniri pe care le voi ţine minte pentru tot restul vieţii. Mă gândesc, cu mult entuziasm, la şedinţele de lucru alături de Liviu Negrescu, specialist în Soft şi unul din cei mai buni programatori ai României din vremurile de altădată, respectiv inginerul Mircea Bocu, o altă minte sclipitoare care a excelat în domeniul Hard. 

Am petrecut multe ore alături de ei şi continui încă să-i vizitez, întrucât sunt cei mai grozavi ghizi în ale informaticii pe care îi pot avea, la această oră, pentru a putea să duc la bun sfârşit o cercetare complexă, dar fascinantă în acelaşi timp.

 Am mai avut privilegiul să-l cunosc şi pe prorectorul Sergiu Nedevschi, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române care, altădată, a lucrat alături de Mircea Bocu în proiecte care au deschis orizonturi nebănuite în cercetarea legată de IT“, povesteşte cercetătorul.

Informaţii importante a primit şi de la profesorul Augustin Prodan, iar cu alte nume de referinţă comunică online. Unii dintre ei lucrează la centre internaţionale, unde excelează. „Mă gândesc la Teodor Rus, profesor la catedra de informatică de la prestigioasa Universitate Iowa (SUA), la  Teodor Weisz, specialist în IT actualmente stabilit în Israel“, adaugă Attila Varga.

Dacă ar fi să creioneze un portret al celor pe care i-a enumerat, primele cuvinte care îi vin în minte sunt: „Beautiful Minds“.

Cine sunt IT-ştii de altădată

Istoricul are dubii că lumea cunoşate cine au pus bazele IT-ului în Cluj.

„Dacă veţi face un sondaj în comunitate şi veţi întreba, spre exemplu, tinerele generaţii care au fost minţile geniale care au pus bazele informaticii clujene o să vă confruntaţi cu o neplăcută surpriză. În realitate, puţini sunt aceia care îşi mai amintesc amănunte frumoase despre viaţa şi performanţa acestor oameni. Unii dintre ei, din păcate, s-au retras demult din activitate, alţii, din contră, sunt încă activi în sfere de elită ale cercetării inteligenţei artificiale de renume mondial. Iată de ce cred că, nici acum, nu este târziu să oferim acestor repere ale cercetării româneşti un tribut necesar de admiraţie şi respect“, apreciază Attila Varga.

Iar un prim pas este o carte. Apoi va fi şi o platformă online.

„IT-ul este pentru mine o călătorie fascinantă într-o lume pe care nu credeam că voi ajunge vreodată să o explorez în profunzime. (…) Îmi place să cred că orice istoric, care este pus faţă în faţă cu IT-ul de performanţă, devine acel mediator cultural capabil să creeze un „soft” prin intermediul căruia chiar şi cei mai neavizaţi ajung să realizeze importanţa covârşitoare a acelor idei cu ajutorul cărora pionierii informaticii româneşti au scris ei înşişi pagini de referinţă în magistrala istorie a ştiinţei. Acest „soft” are menirea de a apropia oameni, idei şi lumi, în consecinţă, oricine ai fi, după un atare demers, devii mult mai bun decât erai înainte. Aşadar, IT-ul este, pentru orice istoric, şansa de a se depăşi mereu pe sine însuşi“, este de părere cercetătorul clujean.

Doi dintre pionierii IT-ului clujean. Mircea Bocu în stânga, Liviu Negresuc în dreapta   FOTO: arhivă personală Mircea Bocu, Liviu Negrescu

Ce zic oamenii de azi, din IT

Daniel Metz, CEO NTT DATA România, a declarat pentru „Adevărul“, că performanţa nu este rezultatul întâmplător al unui context de împrejurări, ci îşi are originile în muncă asiduă de ani de zile.

„Izvorul succesului astăzi are la bază munca a generaţii de informaticieni, matematicieni şi ingineri. O industrie care a ajuns să influenţeze benefic produsul intern brut al ţării este, în fapt, o maşinărie complexă, cu mii şi mii de componente care funcţionează perfect, într-un ritm ameţitor, la cele mai înalte standarde ale economiei globale. 

Acesta este rodul muncii acestor generaţii de vizionari care şi-au dedicat viaţa studiului şi performanţei informatice. 

Este şi motivul pentru care consider că succesul industriei IT de astăzi are la bază performanţele predecesorilor noştri, începând cu anii ’60-’70. Fără acei oameni, dimensiunea industriei IT de astăzi era cu totul alta. 

Probabil că aşa se va vorbi în 30 sau 40 de ani şi despre generaţia actuală a performerilor din informatică. Povestea a început cândva, dar nu se va mai sfârşi niciodată, pentru că a devenit determinantă pentru comunitate, pentru ţară“, susţine Metz.

Un susţinător al proiectului cărţii, Adrian Crivii, preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri al Fundaţiei Transilvania Leaders, consideră că „actuala industrie software, susţinută de efervescenta generaţie de azi, cu care urbea noastră se mândreşte, îşi are bazele, nu întâmplător, în demersurile de referinţă care se conturau în urmă cu peste un sfert de veac”.
„Atunci, un grup de tineri foarte inteligenţi şi motivaţi de la Institutul de Calcul al Academiei Române, iar mai apoi de la Institutul de Tehnică de Calcul, conduşi de profesori de marcă precum academicianul Tiberiu Popoviciu sau Emil Muntean, au creat premisele, impunând ştacheta pentru ceea ce este azi IT-ul clujean“, mai precizează acesta.

 

Vă mai recomandăm:

EXCLUSIV „Grozăvia Lumii“: filmul făcut la Cluj acum 100 de ani, de un mason, difuzat pe trei continente şi studiat la Oxford Brookes

Un film al faimosului Janovics Jenő, regizor interbelic ale cărui pelicule turnate la Cluj au făcut înconjurul lumii, este material didactic la Universitatea Oxford Brookes.

Povestea Clujului, în română după 100 de ani. Istoric maghiar: „Trebuie să ne traducem mai des, dintr-o limbă în alta“

„Oare ce istorie mai scriem?“, se întreabă Varga Attila, istoric şi cercetător al Academiei Române din Cluj. Vreme de săptămâni bune a tradus din maghiara veche sute de pagini dintr-o lucrare străină românilor, dar valoroasă pentru cei aproape 1.000 de ani de istorie puşi pe hârtie în baza surselor primare: „Istoria Clujului“ de Jakab Elek, singurul istoric maghiar membru al ASTRA. Traducerea a apărut la mai bine de 100 de ani de la scrierea lui.

O poveste despre arhitecţii Transilvaniei pe care nu-i ştie nimeni. „Nu ne interesează ce au făcut ungurii sau nemţii, ci doar ce au făcut ai noştri!“

Doi istorici din Cluj au scris o carte despre oamenii care au proiectat multe dintre clădirile faimoase din vestul ţării, dar şi din state din centrul şi estul Europei. „Dicţionarul arhitecţilor din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918)“ este inedit întrucât Varga Attila şi Gabriela Rus sunt primii care s-au încumetat să scrie, în română, despre cei care şi-au lăsat amprenta în piatră, în oraşele din fostul Imperiu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările