Cărtărescu, rezervat în legătură cu Timişoara Capitală Culturală Europeană: „Sper să mai ţină Europa încă cinci ani”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scriitorul Mircea Cărtărescu felicită Timişoara pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021, dar se arată rezervat în ceea ce priveşte viitorului Uniunii Europene, care este lovită de mai multe crize.

“Cum tata-i din satul Ictar/Budinţ, comuna Topolovăţu Mare, m-am socotit mereu, cu mândrie, pe jumate bănăţean. De-asta mă umflu şi eu acum în pene că Timişoara o să fie capitală culturală europeană. Bravo, Timişoara! Sper doar să mai ţină Europa (şi cultura) încă cinci ani de-acu-ncolo...”, a scris Cărtărescu pe Facebook. 

Decizia juriului a fost făcută publică vineri după-masă, Timişoara fiind preferată celorlalte finaliste: Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare. La conferinţă, alături de Corina Şuteu au participat Steve Green, preşedintele juriului de experţi şi reprezentanţii Comisiei Europene.  

Criteriile de selecţie

Steve Green, preşedintele juriului de experţi, a precizat cele şase criterii în baza cărora au fost selectate cele patru oraşe. „Primul îl reprezintă strategia culturală şi moştenirea pe care aceste capitale europene urmează să o lase. Al doilea este dimensiunea europeană: oraşul va reflecta la propria istorie şi cultură, dar şi la istoria şi cultura celorlalte oraşe europene. Cel de-al treilea se referă la dimensiunea programului şi implică o viziunea artistică puternică, inclusiv atragerea vizitatorilor din afara ţării. Cea de-a patra este participarea locuitorilor în dezvoltarea programului. Celelalte două sunt foarte directe: au bani şi au cu cine să fie o Capitală Culturală Europeeană?“. 

Finanţări de milioane de euro pentru Capitala Europeană a Culturii

Titlul de Capitală Culturală Europeană  schimbă cu totul viaţa unui oraş, procesul de accedere la acest titlu începând cu şase ani înainte. Odată cu titlul de Capitală Culturală are loc dezvoltarea turismului cu o creştere, în medie, de 12% în anul respectiv. De asemenea, se  reface infrastructura culturală. Alte două beneficii ar fi coeziunea socială şi solidaritatea reprezentanţilor politici ai oraşului. Prin urmare, anul Capitalei Culturale aduce laolaltă toate comunităţile din oraş. „În ţări mai dezvoltate decât România, practica a fost de alocare de la administraţia centrală pentru oraşul câştigător al proiectului Capitală Culturală Europeană a unor fonduri de 10 — 15 milioane de euro. Acestei sume i se adaugă un sprijin substanţial din partea consiliului judeţean, a administraţiei locale, adâugându-se simbolic un premiu care este acordat de Uniunea Europeană, în valoare de 1,5 milioane de euro, cunoscut sub numele de premiul Melina Mercouri“. 

„Este nevoie de infrastructură pentru ca acest oraş să primească, să zicem, un milion de turişti, în anul 2021, aeroporturi, gări, poşte, telecomunicaţii, autostrăzi ş.a.m.d. Deci, acest buget multianual va trebui gândit şi structurat în aşa fel încât să permită oraşului să răspundă nu numai comandamentului în ceea ce priveşte cultura, manifestărilor artistice, ci şi capacităţii lui de a fi gazdă de-a lungul întregului an 2021, pentru evenimentele pe care le propune“.

Citeşte şi

Emil Boc, primarul Clujului: „Nu trebuie neapărat titlu pentru a fi Capitală Culturală Europeană”

Juriul european a decis: Timişoara este Capitala Europeană a Culturii în 2021 FOTO

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite