Când ar putea fi acceptată Ucraina în UE şi ce va însemna acest lucru pentru România. Opinia unui expert

Când ar putea fi acceptată Ucraina în UE şi ce va însemna acest lucru pentru România. Opinia unui expert

Lovită de rachele Rusiei, Ucraina are şansa integrării în UE după încheierea războiului / FOTO Getty Images

Marius Ghincea, cercetător în ştiinţe sociale şi expert în politici publice, explică într-un interviu pentru „Adevărul” ce urmează pentru Ucraina şi Moldova în drumul spre integrarea europeană. Expertul spune că cele două state vor fi nevoite să treacă printr-un „purgatoriu”, care ar putea dura decenii întregi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai aproape de Uniunea Europeană, după recomandarea Comisiei Europene, Ucraina şi Moldova vor avea o cale lungă de parcurs până când vor fi acceptate ca membre cu drepturi depline. Chiar dacă au şanse mari să obţină statutul de candidat oficial, la summitul Consiliului European, de joi, 23 iunie, cele două state sunt departe încă de a fi ajuns la capătul drumului. Iar până acolo, ambele vor fi nevoite să adopte şi să treacă printr-o serie de reforme dureroase, explică Marius Ghincea. Expert în securitate la Universitatea Johns Hopkins şi la Institutul Universitar European, Ghincea estimează că Ucraina şi Moldova ar avea nevoie de o perioadă între 15 şi 20 de ani pentru a deveni membre UE.
 
„În medie, durează 13 ani până ce o ţară parcurge drumul de la statutul de invitat şi până ce devine oficial membru al Uniunii Europene. Dacă ne uităm la valul estic, când a fost acceptată Croaţia, acum aproape un deceniu, a fost nevoie de circa 13 ani. Însă totul poate dura şi mai mult, în funcţie de relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Kiev, de consecinţele finale ale conflictului şi de politica internă din Ucraina. Dacă ne uităm, de exemplu, la Turcia, intră deja în a treia decadă. În 1999, au primit statut de ţară candidată, dar iată că încă nu sunt membri”, spune cercetătorul român.
 
Până a ajunge membră cu drepturi depline, Ucraina va beneficia de o susţinere importantă din partea Uniunii Europene. De altfel, în acest moment semnalul transmis de la Bruxelles este cel mai important lucru. „Nu calitatea de membru al Uniunii Europene e importantă acum, ci faptul că Uniunea Europeană transmite un semnal politic şi diplomatic puternic prin acordarea statutului de ţară candidată Ucrainei”, punctează expertul.
 

Principalele piedici în calea integrării Ucrainei

Dacă în medie durează mai bine de un deceniu ca un stat să fie integrat în familia europeană, din momentul în care Consiliul European dă „undă verde”, Ucraina ar urma să parcurgă un drum la fel de lung ca cel urmat de România, până la aderare. Însă vecinii din Nord mai au o piedică: războiul.
 
„Ucraina de astăzi în absenţa războiului era undeva la nivelul României în 1995. Şi din cauza războiului, mai devreme de 15-20 de ani cu greu m-aş aştepta să devină membră, pentru că europenii s-au «ars» deja cu românii şi cu bulgarii”, explică Ghincea.
 
Cercetător în ştiinţele sociale şi expert în politici publice, Marius Ghincea atrage atenţia că Ucraina nu este încă pregătită pentru asta, deşi dispune de un enorm capital de simpatie. Corupţia endemică, reţele de crimă organizată, problemele cu minorităţile, dar şi cele de natură economică sunt doar câteva din cele mai mari piedici, care însă pot fi depăşite în ani.
 
„Ucraina nu este nici pe departe pregătită să devină membră. A ajutat că este într-un acord de asociere cu Uniunea Europeană, dar sunt extrem de multe lucruri de făcut. Problemele sunt şi economice, dar problemele principale sunt cele de structură instituţională, corupţie, influenţa oligarhilor, cultura politică, practic tot ce ţine de bună guvernanţă”, spune Ghincea.
 
Marius Ghincea este expert în securitate la Universitatea Johns Hopkins şi la Institutul Universitar European
 
O altă mare problemă, la care deocamdată s-au gândit mai puţin membrii Comisiei Europene, este că în timp Ucraina va mai pierde din capitalul de simpatie, după încheierea războiului. „Până când va ajunge efectiv să fie acceptată şi invitată oficial în Uniunea Europeană, capitalul de simpatie uriaş de acum va fi erodat”, punctează Marius Ghincea.
 

Cum ar putea să beneficieze România de integrarea Ucrainei

Pentru România, însă, aderarea vecinilor din Nord este foarte importantă. Aderarea Ucrainei e importantă şi pentru minoritatea română din această ţară, ştiut fiind faptul că Kievul are probleme cu respectarea minorităţilor naţionale.
 
„Aderarea Ucrainei aduce atât avantaje, cât şi dezavantaje. Pe partea economică creează stabilitate şi oportunităţi de investiţii în Ucraina, deci schimburi semnificative de bunuri şi produse şi servicii. Dar în acelaşi timp creează şi concurenţă pentru România. Vor fi firme, companii străine care ar putea alege să facă afaceri în Ucraina, şi nu în România, având în vedere şi că salariile acolo sunt chiar mai mici. În plus, Ucraina are un potenţial mai ridicat decât România şi se bucură de un capital enorm de simpatie, de care România nu a avut niciodată parte”, mai spune Ghincea.
 
Totodată, România va avea de beneficiat şi prin faptul că vechile neînţelegeri cu Ucraina se vor rezolva, pentru că Kievul va fi obligat de Bruxelles să adopte legi în favoarea minorităţilor naţionale şi să le respecte drepturile, la fel ca în orice ţară membră a Uniunii.
 
„Partea ce ţinea de disputa dintre România şi Ucraina, cu platoul continental, a fost deja rezolvată. De asemenea, neînţelegerile în privinţa gurilor Dunării vor fi depăşite în totalitate. Atunci când discutăm de Ucraina se discuta de minorităţi din Bucovina şi Bugeac. Şi atunci era discursul ăsta emoţional antiucrainean, că nu respectă drepturile lingvistice ale românilor din Bucovina. Dar odată cu procesul de aderare la Uniunea Europeană, lucrurile s-ar schimba şi aici. Aderarea Ucrainei ar permite o interacţiune culturală, socială mai mare între români şi ucraineni”, explică Ghincea.
 

Alianţa cu Varşovia, cartea câştigătoare pentru Kiev

Stat cu o populaţie de 40 de milioane de oameni, de două ori mai mare decât România, şi cu o suprafaţă mult mai mare, Ucraina are un potenţial enorm, la fel ca şi principala sa aliată, Polonia. Iar dacă Kievul va şti să-şi joace corect cărţile şi va continua apropierea de Varşovia, Ucraina va fi aproape de nerecunoscut în următorii 15-20 de ani. Pe de altă parte, afinităţile dintre cele două ţări nu ar trebui de altfel să surprindă, ţinând cont de legăturile lor istorice. De altfel, o parte din Vestul Ucrainei a făcut parte secole la rând din Polonia, inclusiv Lvov, al doilea cel mai important oraş al Ucrainei, iar polonezii sunt a doua minoritate după ruşi.
 
„Polonezii îi tratează pe ucraineni mai mult sau mai puţin cum îi tratăm noi pe moldoveni. Nu doar că sunt slavi şi unii şi alţii, dar relaţiile dintre ei sunt mult mai apropiate. De aici şi deschiderea de a oferi mult mai mult sprijin. Cred că deja Polonia a oferit cam 1-2 % din PIB în sprijin militar şi umanitar Ucrainei, ceea ce e semnificativ. Polonia va continua să ajute Ucraina să parcurgă cât mai rapid şi mai uşor acest drum al integrării”, a adăugat Ghincea.
 
Într-o situaţie delicată se găseşte, în prezent, şi Republica Moldova, ţară pentru care integrarea în Uniunea Europeană înseamnă, de asemenea, enorm. Confruntat cu o criză economică severă, Chişinăul depinde mult de Bruxelles. 
 
„În ceea ce priveşte Moldova, statutul de ţară candidată are toate şansele să asigure un nivel mai ridicat de stabilitate şi predictibilitate internă, pe termen lung. Moldova are nevoie disperată de sprijin economic, precum şi de asistenţă tehnică pentru reformă şi modernizarea statului. Statutul de ţară candidată va oferi noi oportunităţi în aceste direcţii”, a conchis Marius Ghincea.
 
În 23 şi 24 iunie, va avea loc la Bruxelles summitul la care Consiliul European va discuta cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei. Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, în timp ce Georgia şi Republica Moldova au depus cererea de aderare la 3 martie 2022.
 
Comisia Europeană şi-a emis avizul cu privire la cererile depuse de aceste ţări la 17 iunie 2022, însă ultimul cuvânt îl are Consiliul European, care va decide, cel mai probabil, acordarea statutului de ţară candidată Ucrainei şi, probabil, şi Republicii Moldova şi Georgiei.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările