CAMPANIE Cartierul Mărăşti a băgat spaima în francezi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Francezii reprezintă a cincea comunitate de expaţi ca mărime în judeţul Cluj. Imaginea Clujului în Franţa este cea a unui oraş „periculos”. Temerea lor este întărită la prima vizită în Cluj, de o simplă „plimbare” de la aeroport, în centrul oraşului.

Francezii din Cluj spun despre ei înşişi că nu fac parte dintr-o comunitate „adevărată” şi că nu sunt nici o comunitate unită. „N-ai să vezi niciodată un cartier întreg de francezi nicăieri în lume, aşa cum sunt, de pildă, italienii sau chiar şi românii”, explică David Pascal, un expat francez, mutat la Cluj în 2005.

Cu toate acestea mai bine de 50 din cei peste 200 de francezi stabiliţi în oraşul de pe Someş se cunosc între ei şi să întâlnesc într-un cadru organizat la „Crama Noastră”, unde degustă vinuri sau produse tradiţionale cu specific franţuzesc.

Temerile francezilor

Centrul Cultural Francez este primul loc unde ajunge un francez venit la Cluj. Acolo i se recomandă clătitaria „Le Galerie”, deschisă la Cluj de David Pascal, sufletul comunităţii franceze. „Mulţi dintre francezii care ajung la Creperie îmi mărturisesc că au auzit de acest loc încă din avionul Paris-Cluj”, spune David Pascal.

De altfel, drumul de la aeroport până la hotelul în care sunt cazaţi atunci când ajung pentru prima dată la Cluj le întăreşte temerea cu privire la faptul că oraşul de pe Someş este unul periculos, în care francezii trebuie să aibă mare grijă.

Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Marc Alexandre, un francez de 40 de ani, mutat definitiv la Cluj în 2007.

„Eu n-am fost niciodată în Europa de Est, până să vin la Cluj, dar prietenii mei îmi ziceau că e periculos. Ca să ajung în centru, am trecut prin Mărăşti şi mi se părea prea gri totul din cauza blocurilor. În Franţa zonele cu blocuri precum cartierul Mărăşti sunt considerate periculoase. La început am stat doar în hotel. Am prins curaj ulterior şi am decis să mă plimb prin oraş. Am constat contrariul, un oraş extrem de relaxat şi liniştit”, îşi aminteşte Marc Alexandre, care şi-a mutat afacerea, un call center, din Franţa în Cluj.

Clujenii, „uşor de angajat”

De altfel, majoritatea francezilor care decid să vină la Cluj să-şi deschidă o afacere sunt motivaţi de forţa de muncă ieftină, dar şi de flexibilitatea legislaţiei.

„Mai ales pentru firmele mici e avantajos. În Franţa dacă ai angajat un om, care se dovedeşte incompetent nu-l poţi da afară fără să îi plăteşti trei luni, pe când aici preavizul e de doar două săptămâni. Şi atunci e foarte riscant să angajezi un om în Franţa, nu se face atât de uşor ca la Cluj, prin Piaţa de la A la Z”, explică Marc.

Chiar şi aşa, există reversul medaliei, „tonele de hârtii” de care au nevoie, care îi exasperează. „Şi în Franţa există birocraţie, dar nici chiar aşa. Stai o oră la coadă ca sa ţi se zică ca mai ai nevoie de o hârtie. Revii, mai stai o oră şi primeşti acelaşi răspuns «vă mai lipseşte o hârtie»”, continuă francezul, uşor amuzat de situaţie. 

Fără spirit civic, la Cluj

David Pascal este de părere că la Cluj spiritul civic lipseşte în totalitate, pe când francezii pentru orice problemă decid să intre în grevă. „Aici problemele există la fel ca în Franţa, dar nimeni nu se revoltă. Fiecare preferă să şi le rezolve în mod individual. Nu există coeziunea de grup”, a declarat David Pascal.

Francezii sunt uimiţi de modul în care se desfăşoară viaţa de noapte din Cluj, în „pivniţe”, în condiţiile în care în Paris, există doar trei asemenea localuri, dar şi de faptul că oamenii respectă culorile semaforului.

Mulţi dintre ei învaţă să mânânce haotic la Cluj, pauza de masă de la ora 13.00, regulă „sfântă” în Franţa, nefiind valabilă şi în oraşul de pe Someş. „Acum iau frumos brânza topită şi o ung pe o felie de pâine, la serviciu. Nu mai am timp pentru ora de masă, pe care o aveam în Franţa”, a conchis Marc Alexandre.

„Francezii sunt foarte bine văzuţi la Cluj. Nu acelaşi lucru se întâmplă, din păcate, cu românii în Franţa”
Youssef Boulil, student francez

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite