Emil Boc ţine secret contractul pe baza căruia o carmangerie arde la Cluj un „munte de gunoi” adus din Italia

Emil Boc ţine secret contractul pe baza căruia o carmangerie arde la Cluj un „munte de gunoi” adus din Italia

Un „munte” de deşeuri importat din Italia a ajuns la Pata Rât în martie. FOTO: Adevărul

Primăria Cluj-Napoca şi regia subordonată acesteia – RADP - ţin secret contractul pe baza căruia la Pata Rât se arde un „munte” de 7.000 de metri cubi de gunoaie din Italia. Pretextul: carmangeria cu care s-a asociat RADP consideră că este vorba despre „date cu caracter personal şi confidenţial”.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul” publica la începutul lunii martie un articol despre un munte de gunoi – 7.000 de metri cubi – adus din Italia pentru a fi ars la staţia de piroliză de la Pata Rât. Operaţiunea era realizată de o firmă privată – ANSA SMART ENERGY - în cadrul unei asocieri cu RADP (o regie a Primăriei Cluj-Napoca). 
 
„Adevărul” a dorit să afle informaţii despre această asociere pe baza căreia în Cluj-Napoca sunt arse deşeuri din Italia, în condiţiile în care în avizul de mediu se arată că staţia de piroliză este înfiinţată pentru a „trata” deşeurile din oraş. Staţia de piroliză a fost prezentată de autorităţi ca o soluţie la criza gunoaielor care a cuprins Cluj-Napoca în 2017, existând pericolul de a fi nevoie ca deşeurile clujenilor să fie transportate în alte judeţe. 

Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât firma care „arde” deşeurile aparţinea unui om de afaceri clujean Gheorghe Mureşan (decedat recent), care a lucrat peste 20 de ani într-o fabrică de mezeluri şi a deschis o carmangerie cunoscută în oraş. Cum a trecut omul de afaceri de la mezeluri la arderea de deşeuri este încă un mister, în condiţiile în care această asociere dintre Primărie şi firma Ansa Smart Energy s-a făcut fără licitaţie şi într-o lipsă totală de transparenţă.
 
În plus, RADP şi Primăria Cluj-Napoca au făcut investiţii consistente din bani publici pentru a amenaja platforma unde funcţionează staţia de piroliză.
 
Cum au ajuns să fie arse la Pata Rât deşeuri din Italia? Care sunt condiţiile în care funcţionează asocierea între o firmă privată şi regia Primăriei? Care sunt câştigurile părţilor? – sunt câteva dintre întrebările la care „Adevărul” a cerut răspunsuri încă de acum trei luni.

Zilele trecute, am primit, pentru a treia oară din partea părţilor implicate, Primăria Cluj-Napoca, RADP şi Ansa Smart Energy un răspuns negativ, dându-se dovadă în continuare de lipsă de transparenţă. Aceasta, în ciuda faptului că, în luna martie, primarul Emil Boc susţinea, într-o conferinţă de presă, că în condiţiile în care ziariştilor le este refuzat dreptul de a avea acces la informaţiile asocierii, va avea el însuşi grijă să medieze şi să asigure transparenţa. 
 

Ansa Smart Energy are aceeaşi adresă precum Carmangeria Mureşan din cartierul clujean Grigorescu şi are drept asociat principal firma care gestionează carmangeria. 


Ansa Smart Energy invocă „datele cu caracter personal şi confidenţial”
 

Trei luni a trecut de la prima cerere trimisă de „Adevărul” instituţiilor implicate. Rezultatul: lipsă totală de transparenţă.

Prima solicitare am făcut-o la începutul lunii martie către RADP. În 10 martie, regia primăriei a trimis primul răspuns pe adresa „Adevărul” în care susţinea că firma privată – Ansa Smart Energy – este asociatul principal al asocierii cu RADP şi cea care realizează activităţile economice, deci ar trebui să cerem informaţii direct firmei. 
 
A doua solicitare am făcut-o direct firmei Ansa Smart Energy. Am primit în 11 martie un număr de înregistrare şi niciun răspuns. 

A treia solicitare am făcut-o, în data de 11 martie, Primăriei Cluj-Napoca, după ce primarul Emil Boc a susţinut, într-o conferinţă de presă, că nu are dovezi că RADP ar refuza accesul presei la informaţiile privind deşeurile din Italia, dar dacă va avea astfel de dovezi, va media situaţia şi se va asigura de respectarea transparenţei. În răspunsul primit de la Primărie, eram trimişi din nou spre RADP. 
 
A patra solicitare a ajuns din nou la RADP, la mijlocul lunii martie, via Primăria Cluj-Napoca, care ne informa că va cere un punct de vedere de la Ansa Smart Energy. Răspunsul a venit, zilele trecute, din partea RADP. 
 
RADP ne-a trimis, zilele trecute, din nou un refuz, dând vina tot la ANSA SMART Energy care nu ar fi de acord cu transmiterea informaţiilor relevante din contract deoarece: 

-„Documentul în cauză este un contract între părţi şi are un caracter public, acesta conţinând date cu caracter personal şi confidenţial.
- prevederile invocate de solicitant nu sunt aplicabile societăţilor semnatare ale contractului, acesta nefiind o informaţie publică în accepţiunea legii, contractul conţinând informaţii privind secretul comercial, astfel încât nu pot fi furnizate date referitoare la acest contract”.
 
 
Emil Boc a susţinut, într-o  conferinţă de presă, că va asigura respectarea transperenţei în cazul deşeurilor din Italia arse la Pata Rât. „Adevărul” a cerut de circa două luni Primăriei informaţiile, fără a obţine vreun rezulat.  

De ce încalcă RADP legea cu „avizul” lui Emil Boc

Legea 544 privind accesul la informaţiile de interes public stabileşte: „prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezulta din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei;” (art.2 , litera b).
În noţiunea de „instituţie publică” intră şi regiile autonome precum Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca (RADP), care este asociată cu firma Ansa Smart Energy. 

În plus de aceasta, deşi staţia de piroliză a fost cumpărată de firma privată, aceasta nu ar fi putut să funcţioneze fără investiţii din bani publici – având în vedere că se află pe un teren al RADP, cumpărat şi dotat cu toate utilităţile necesare din bani publici. 
 
RADP este o regie autonomă, subordonată Primăriei Cluj-Napoca, condusă de Ion Pantelimon, om de încredere din PNL al primarului Emil Boc. Refuzul RADP de a furniza informaţiile nu se putea realiza fără acordul superiorului său atât pe linie de partid, cât şi pe linie administrativă, primarul Emil Boc. 
 
Primarul Emil Boc a susţinut, la începutul lunii martie, la o conferinţă de presă, că nu are cunoştinţă că prin arderea deşeurilor italiene la Pata Rât ar încălca legea. Când jurnaliştii i-au cerut transparenţă şi să facă publice datele asocierii dintre SC Ansa Smart Energy şi RADP - regie aflată în subordinea Primăriei, primarul a susţinut că nu are dovezi că RADP ar refuza accesul presei la informaţii.

În raportul de activitate semestrial al Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca (RADP) pe 2017 se arată că s-a obţinut un acord de mediu pentru proiectul „Instalaţie de sortare, prelucrare mecanică şi termică a deşeurilor”, proiectul cuprinzând: o staţie de tratare mecanică a deşeurilor, o staţie de tratare levigat şi o instalaţie de piroliză. 

Aceste staţii erau necesare pentru a se evita un blocaj în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor din Cluj-Napoca. Vechea rampă de gunoi a fost închisă şi, din cauza întârzierii deschiderii noului centru de deşeuri de către Consiliul Judeţean, s-a găsit o soluţie de avarie: înfiinţarea unei staţii temporare de către RADP. Problema a fost că şi această staţie temporară urma să se umple destul de rapid, astfel că s-au căutat modalităţi alternative de gestionare a gunoiului, precum sortarea şi ardearea într-o staţie de piroliză. 
Activitatea staţiei de piroliză s-a „rezolvat” printr-un contract de asociaţiune în participaţiune între RADP şi SC Ansa Smart Energy SRL, încheiat în octombrie 2017. Avantajele erau reciproce: RADP scăpa de gunoiul care risca să sufoce rampa temporară, iar firma privată îl „trata” în staţia de piroliză urmând să comercializeze produsele secundare obţinute, adică gazul de piroliză (combustibil având în general o putere calorifică inferioară cuprinsă între 7000-20 000 kJ/Nm3), fracţia uleioasă combustibilă şi cocsul (care poate fi ars).
 

Terenuri şi investiţii din bani publici pentru asocierea cu Ansa

În raportul RADP din 2017, se arăta că „pentru o mai bună amplasare şi funcţionare a instalaţiilor de tratare a deşeurilor, regia a achiziţionat 4 terenuri în suprafaţă de 29.456 de metri pătraţi”. Astfel, deşi staţia de piroliză a fost cumpărată de firma privată , aceasta a fost amplasată pe un teren deţinut de RADP, o regie care aparţine Primăriei Cluj-Napoca. 
În plus de aceast investiţie, Primăria Cluj-Napoca a alocat,în vara lui 2018, direct 10,7 milioane de lei pentru proiectul propus de RADP „Montare staţie de tratare levigat şi staţie de tratare deşeuri la platforma de depozitare temporară deşeuri”. Investiţia a fost necesară, a explicat directorul Regiei, Ion Pantelimon, deoarece din luna octombrie a acelui an, rampa temporară urma să fie umplută şi s-ar fi ajuns la un blocaj: deşeurile clujenilor ar fi trebuit duse în alte judeţe. 
Devizul de lucrări stabilea că 9,6 milioane de lei se vor cheltui pentru „construcţii şi instalaţii”, fără a preciza exact despre ce fel de construcţii şi instalaţii este vorba. „Dacă montăm aceste noi staţii, condiţionalitatea de 70% grad de ocupare a platformei nu va mai fi din octombrie o problemă. În 17 septembrie urmează să obţinem şi de la Mediu o nouă Autorizaţie de Funcţionare. Din octombrie urmează să avem normalitate. Acum suntem la 17 % grad de reciclare. Cu noile instalaţii o să înregistrăm o cifră care nu cred că o va mai avea cineva în ţară. Gradul de colectare selectivă la nivel naţional este de 2-4%”, a explicat, public, directorul RADP, în şedinţa din august 2018, citat de Actual de Cluj. Din nou avem de a face cu bani publici investiţie în această asociere.
 

„Afacerea” a fost autorizată pentru a rezolva problema deşeurile clujenilor

Asocierea dintre regia Primăriei Cluj-Napoca şi o firmă privată a fost motivată de necesitatea de a evita un blocaj în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor în oraş. 
În autorizaţia de mediu privind funcţionarea staţiei de piroliză se arată că: „principalul furnizor de materie primă este RADP Cluj-Napoca, care furnizează deşeurile direct de pe platforma de stocare”. 
În platforma de stocare, singurele deşeuri existente sunt cele aduse din Italia, peste 7.000 de metri cubi. În condiţiile în care capacitatea de tratare a staţiei este de circa 
 2.880 metri cubi pe an (conform unor calcule făcute de specialişti de mediu pentru „Adevărul” avân în vedere specificaţiile de autorizaţia de mediu a staţiei de piroliză),va fi nevoie de  2 ani şi 3 luni pentru arderea „muntelui” de deşeuri venit din Italia. 
„Într-adevăr staţia de piroliza a fost înfiinţată pentru a gestiona deşeurile locale, dar staţia aparţine unei firme private, astfel că nu putem obliga agenţii economici să ardă deşeuri de la Cluj”, a declarat pentru „Adevărul”, în martie, directoarea Gărzii de Mediu Cluj, Simona Mărincaş, dând dovadă de o fractură logică gravă. Dacă autorizaţia de mediu a fost dată pentru a gestiona deşeurile locale, de ce poate firma să ardă deşeuri din Italia? 
 

Gheorghe Mureşan a devenit celebru în Cluj datorită produselor pe care le producea la carmangeria familiei. Apoi a investit în construcţii şi, în ultimii ani, într-o staţie de piroliză la Pata Rât. 

De la mezeluri la arderea deşeurilor 

În spatele asocierii privind staţia de piroliză a stat omul de afaceri clujean Gheorghe Mureşan, cunoscut pentru carmangeria Mureşan, care a decedat recent. Mureşan a lucrat peste 20 de ani la Fabrica de mezeluri Cluj-Napoca, iar în 1991 a pornit o afacere pe cont propriu. La început lucrau trei persoane: el, soţia şi fiul, iar produsele erau vândute în magazinul din curtea propriei case. 
Firma a crescut treptat, astfel că în 2011, Mureşan a ajuns la 30 de angajaţi şi trei magazine. Carmangeriile Mureşean au avut succes fiind prepararea „ca în gospodăriile de la ţară”, spunea Mureşan într-un interviu pentru „Adevărul de Seară” în 2011. 
 
Afacerea s-a dezvoltat din resurse proprii până în anii 2000, când Mureşan junior a decis să investească în construcţii. „Am trecut afacerea de mezeluri pe firma fiului, SC Everest şi am luat primele credite - în construcţii e nevoie de bani serioşi“, spunea acesta.
Lucrurile au mers bine până în 2006, când Mureşan n-a mai primit aviz de funcţionare pentru crescătoria de porci şi abatorul pe care le avea lângă Carbochim.  Peste criza materiei prime s-a suprapus, din 2008, criza financiară, care a blocat aproape complet partea de construcţii şi a încetinit vânzările de carne. Piaţa s-a redresat treptat şi în 2017, Mureşan a găsit oportunitatea asocierii cu RADP în afacerea privind staţia de piroliză. În momentul realizării asocierii cu RADP, firma Ansa Smart Energy SRL era administrată de omul afaceri Gheorghe Mureşan, iar asociaţii erau SC Everest Prodserv (62%) firma controlată de Gheorghe Mureşan şi o persoană fizică din Miercurea Ciuc, Szabo Antal, cu 38% procente.  Gheorghe Mureşan era asociat şi cu un cetăţean chinez într-o firmă înfiinţată ca o filială a Beston (Henan) Machinery Co. ltd., un mare producător de staţii de piroliză din China.
După decesul lui Gheorghe Mureşan, afacerile au fost preluat de fiul acestuia. „Adevărul” a luat legătura cu acesta, dar omul de afaceri a refuzat să vorbească. 
 
Citeşte şi
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările