Bobotează 2015. Tradiţii şi superstiţii populare din ziua când se sfinţesc apele şi dracii îşi pierd puterile
0
Bobotează 2015. Sărbătoarea din 6 ianuarie, Boboteaza sau Botezul Domnului, este prima mare sărbătoare a anului. Se sfinţesc apele şi casele oamenilor ca să se alunge duhurile rele şi să-i scoată pe draci din ascunzişuri.
Bobotează 2015. „Iubiţii mei credincioşi, în marea sărbătoare de astăzi ne amintim, sărbătorim şi retrăim Botezul Domnului care s-a petrecut la apa Iordanului. Se mai numeşte şi Arătarea Domnului, Epifania în greceşte, aşa cum s-a numit foarte multă vreme. Botezul Domnului este scris în calendar pentru că este un fapt real şi pentru că este mai uşor de ţinut minte“, spunea, în 2005, într-o predică, fostul mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania, plecat la cele veşnice în urmă cu 4 ani.
„Speranţa este una din cele trei virtuţi teologice care vin de la Dumnezeu: credinţa, speranţa, şi iubirea. Chiar dacă vă pierdeţi iubirea, chiar dacă subreziţi credinţa, păstraţi-vă speranţa, fiindcă tot de la Dumnezeu vine!“, afirma Bartolomeu Anania într-o altă predică, potrivit corortodox.blogspot.ro.
Iar această speranţă împreună cu dorinţa oamenilor de a-şi feri pe cei dragi şi casele de necurat au dus la apariţia, de-a lungul timpului, în paralel cu ritualurile bisericeşti la o sumedenie de credinţe şi obiceiuri populare.
Tradiţia populară zice că dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă de Bobotează, atunci anul va fi bogat. În popor se mai zice că nu ai voie să te cerţi cu nimeni în ziua de 6 ianuarie pentru că aceia o să fie duşmănoşi tot anul. Nu se spală rufe azi şi nimeni nu trebuie să se spele pe cap deoarece se murdăreşte apa sfinţită.
Azi, zeci de tineri din toată ţara participă la ritualurile de sfinţire ale apei, vor sări în Dunăre şi în Marea Neagră ca să aducă la mal crucile aruncate de preoţi. Se spune că aceia care sar în apă vor fi feriţi de boli tot anul. Preoţii explică faptul că, la Bobotează, apa se sfinţeşte printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt, motiv pentru care se numeşte „Agheasmă Mare“, iar în restul anului, când apa se sfinţeşte doar printr-o unică invocare a Duhului Sfânt, adică „Agheasmă mică“.
Bobotează 2015. Semnificaţia Bobotezei, spusă de preoţi, pe înţelesul oamenilor
Tinerii care se aruncă în apă pentru a prinde crucea cred cu tărie că aceasta îi va ocroti tot anul. Tănăsescu respinge această superstiţie. „Aruncatul în apă după cele trei cruci simbolizează teologic virtuţile de care aminteam: credinţa, nădejdea şi dragostea. Tinerii înfruntă condiţiile neprielnice ale apei din această perioadă, asemenea creştinului care înfruntă necazurile vieţii, în încercarea de a se desăvârşi. Trebuie să înţelegem bine acest sens spiritual şi să nu transformăm această tradiţie într-o superstiţie. Practicarea celor trei virtuţi aduce în viaţa noastră binecuvântarea lui Dumnezeu, care rodeşte cele bune. Aşa câştigăm binele autentic în viaţa noastră. Dacă nu avem virtuţile, restul e fariseism“, spunea părintele Eugen Tănăsescu, pentru „Adevărul“, într-un interviu din 2014.
Cele mai interesante tradiţii şi superstiţii de Bobotează din ţară
Fuiorul-punte peste care trec sufletele morţilor în Rai. Un obicei din zona Făgăraşului spune că după sfinţirea casei de Bobotează, preotul era aşteptat cu busuioc pentru ca peţitorii să vină la fetele nemăritate. Apoi busuiocul era folosit la descântecele în dragoste. Un alt obicei se referă la darurile de Bobotează. Se spune că trebuie să dai bani preotului şi să aşezi pe crucea lui un fuior de lână. În plus, copiilor li se dădeau nuci, mere şi covrigi. Asta ca să-ţi meargă bine tot anul. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele sau că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor pentru a ajunge în Rai.
Hâzii din satul bistriţean Chintelnic, „Haloween de România“. În seara de 5 ianuarie îşi fac apariţia ultimii colindători ail sărbătorilor de iarnă. Format din femei, bărbaţi, tineri şi bătrâni, grupaţi câte 6-7, îşi vizitează gazdele nu în straie populare, ci costumaţi care mai de care mai urât. „Hâzii” (urâţii în traducere), cum sunt numiţi prin părţile locului, ies an de an pe străzile localităţii Chintelnic pentru a alunga spiritele rele, care au fost aduse în lume odată cu intrarea în noul an. Dezlănţuirea personajelor face ca spiritele rele aduse de noul an să se sperie şi să plece.
Botezul cailor în Oltenia. În Ziua de Bobotează, caii sunt botezaţi, Dunărea este sfinţită, iar noaptea oamenii îşi păzesc fântânile. La ultimele raze ale soarelui, sătenii din comunele doljene Poiana Mare, Desa sau Negoi aprind focul şi stau la pază ca nu cumva răul să atingă apa şi să o spurce. În oraşul lui Amza Pelea, Băileşti, oamenii vin călare la biserică pe caii împodobiţi ca de sărbătoare. Animalele sunt stropite de preoţi cu agheasmă mare. În oraşul Calafat, are loc ritualul sfinţirii Dunării. Oamenii vin cu sutele să îl vadă pe doljeanul care sare în apă şi scoate în dinţi crucea aruncată de preoţi.
Frumoasa Moldovă. Gospodinele din Moldova prepară în zilele dinaintea Bobotezei colivă din grâu încolţit, precum şi "pelincile Domnului" sau julfa, prăjitură gătită şi în Ajunul Crăciunului. Obiceiul spune că în ziua de Bobotează, apa nu se foloseşte sub nicio formă la treburile gospodăriei. (Corespondenţi Adevărul)
10 credinţe populare despre Bobotează
1. Pe vremuri, în unele sate, femeile se adunau în grupuri mari la gospodăria cuiva şi duceau acolo bucate şi băutură, în noaptea de Bobotează. După ce mâncau, cântau şi dansau toată noaptea. Apoi, dimineaţa, ieşeau pe stradă şi se năpusteau asupra oricărui bărbat pe care îl întâlneau pe drum, ducându-l cu forţa la râu şi ameninţându-l că-l aruncă în apă.
2. O vorbă veche din popor spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita chiar în acel an.
3. Bătrânii spun că dacă speli rufele în ziua de Bobotează, dai drumul ”necuraţilor” să intre în apă.
4. În ziua de Bobotează preoţii merg cu colindul din casă în casă.
5. De Bobotează nu se împrumută nimic. Bătrânii spun că, în caz contrar, îţi va merge prost tot anul.
6. Ştiai că dacă ţii post şi îţi pui busuioc sub pernă în ajunul Bobotezei, ai şanse mari să-ţi visezi alesul/aleasa?
7. În Bucovina există o tradiţie care se cheamă ”Udatul Ionilor”. La porţile tuturor celor care poartă numele de Ion se pune câte o crenguţă de brad împodobită, iar fiecare sărbătorit trebuie să dea câte o petrecere mare, cu lăutari.
8. Prin unele sate, tinerele fete pun în ziua de Bobotează două lumânări într-o farfurie cu apă. Dacă acestea se atrag, tânăra îşi va uni destinul cu bărbatul pe care-l iubeşte.
9. Agheasma pe care o aduci de la biserică în ziua de Bobotează are proprietăţi miraculoase. Bătrânii spun că sunt de ajuns câteva picături de apă sfinţită pentru a-i vindeca pe copiii deocheaţi, crizele de nervi, sterilitatea sexuală şi patima alcoolului.
10. O vorbă veche din popor spune că dacă în ziua de Bobotează va fi crivăţ, atunci anul va fi rodnic. Dacă pomii vor fi acoperiţi de brumă, în acel an vei avea parte de sănătate şi belşug.
Mai puteţi citi:
10 tradiţii şi superstiţii populare de Bobotează
Luminaţia în Transilvania, de la ritualul celtic la sărbătoarea catolică a Zilei tuturor sfinţilor
Ardealul, între „Luminaţie“ şi „Obiceiul moşilor“
Se încarcă comentariile...
