„Baronii“ locali din judeţul Cluj

„Baronii“ locali din judeţul Cluj

Ioan Rus este clujeanul care are cea mai mare influenţă în conducerea centrală. FOTO: Adevărul

Clujul nu are "baroni locali" precum Nicuşor Constantinescu de la Constanţa sau Liviu Dragnea de la Teleorman, însă în fiecare partid există oameni cu influenţă politică şi economică. Cel mai puternic dintre aceştia este, de departe, fostul ministru de Interne, Ioan Rus, actual preşedinte al PSD pe regiunea Nord-Vest.

Cel mai influent om din PSD Cluj este, de departe, Ioan Rus, care după o perioadă în care nu a mai avut nicio funcţie, s-a întors în aprilie 2013, la vârful partidului, după ce a fost ales în funcţie de vicepreşedinte al partidului pe Regiunea Nord – Vest. Chiar şi în perioada în care era doar simplu membru PSD, Ioan Rus era omul care lua deciziile importante la nivel local şi era o voce importantă la nivel central. 
În perioada 28 decembrie 2000 - 15 iunie 2004 a fost ministru de interne în guvernul Năstase. Din 2003 a cumulat şi funcţia de vicepremier al guvernului, tot în cabinetul Năstase. La alegerile locale din 2004 a fost candidatul PSD pentru funcţia de primar al municipiului Cluj, funcţie deţinută în acel moment de Gheorghe Funar. În primul tur de scrutin s-a clasat pe primul loc, iar în al doilea tur de scrutin a fost devansat de Emil Boc, care a obţinut 56,26% din voturi. În decembrie 2007 a demisionat din funcţia de preşedinte al PSD Cluj, funcţie care a fost ocupată de Vasile Dâncu, ales în ianuarie 2008. Ioan Rus a renunţat după o jumătate de an la toate funcţiile deţinute la nivel naţional şi local, păstrându-şi doar calitatea de membru PSD. El a fost o perioadă scurtă de timp ministru de Interne în Guvernul Ponta, dar a demisionat, în 2012, cu ocazia scandalului referendumului de demitere a lui Traian Băsescu. 
 
Influenţă politică şi economică
 
Influenţa politică a fostului ministru de interne este completată de puterea economică, Rus fiind unul dintre cei mai bogaţi clujeni, el derulând afaceri imobiliare, hoteliere şi în industria auto. Deşi în declaraţia sa de avere făcută în 2012, Rus susţinea că este administrator la două firme – Autosincron şi RMB Interauto, şi este acţionar la Romproduct Serv, firme de construcţii importante din Cluj sunt legate, neoficial, de familia Rus. Câteva dintre acestea sunt Ben Ben, Panpetrol, Napoca Construcţii, Napocamin. Ginerele său, Vasile Puşcaş, a terminat de construit anul trecut una dintre cele mai mari clădiri de birouri clasa A din centrul oraşului - Platinia. Lucrările pentru un alt imobil de birouri, din Piaţa Mihai Viteazu sunt finalizate în proporţie de 70%, iar  acelaşi Puşcaş a cumpărat terenul unde a fost amplasată fosta fabrică de bere Ursus. Copii lui Rus, Puşcaş Ioana şi Rus Ioan Alexandru, sunt acţionar la una din cele două firme care au preluat hotelul Meridian din Cluj, Romproduct Serv. 
Oamenii de încredere ai lui Rus sunt Vasile Dâncu, fost ministru în Guvernul Năstase, care deţine IRES, Remus Lăpuşan (preşedintele PSD Cluj), Ioan Oleleu (vicepreşedintele CJ Cluj), Aurelia Cristea (parlamentar PSD), Cornel Itu (parlamentar), Alexandru Cordoş (parlamentar).   
 
Reţeaua de influenţă PDL: Apostu, Tişe, Buda 
 
Reţeaua de influenţă a PDL Cluj s-a dezvoltat foarte mult între 2008 şi 2012, când democrat-liberalii aveau preşedinţia Consiliului Judeţean, primăria municipiului Cluj-Napoca şi dar au dat şi premierul României, pe Emil Boc. Trei oameni au controlat în acea perioadă Clujul: Sorin Apostu – primar, şi Alin Tişe, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, şi Daniel Buda – parlamentar şi preşedinte al PDL Cluj. Activitatea care a ieşit în evidenţă cel mai tare a fost a primarului Sorin Apostu, care a fost arestat preventiv în 2011 şi este judecat pentru fapte de corupţie.  Primarul, care era şi preşedintele PDL Cluj, a creat un mecanism prin care controla licitaţiile care se derulau cu primăria oraşului, dar şi autorizaţiile de construire. El a fost acuzat de DNA că a luat mită 94.000 de euro în schimbul încheierii unor contracte legate de asigurarea parcului auto al Regiei de Transport în Comun a oraşului şi de salubrizare. Pentru a se disimula provenienţa şi scopul banilor obţinuţi din actele de corupţie, între firmele care au primit contractele de la primărie şi cabinetul de avocatură al soţiei primarului au fost încheiate contracte de consultanţă juridică fictive. Potrivit aceluiaşi rechizitoriu al DNA, în perioada 2010-2011 omul de afaceri Călin Stoia, în calitate de administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A., i-ar fi dat fostului primar Sorin Apostu suma de 45.000 de euro, pentru ca acesta să-i favorizeze firma în obţinerea contractului de salubrizare a municipiului Cluj-Napoca. Denunţătoarea Aspazia Droniuc a susţinut că i-a dat mită primarului pentru a obţine contracte de asigurare a parcului auto al RATUC. Mai exact, femeia a susţinut că primarul a aranjat cu directorul regiei de transport obţinerea contractului de asigurare.DNA a audiat mai mulţi oameni de afaceri bănuiţi de legături cu primarul Apostu, precum Simion Mureşan, de la Electrogrup (firmă care a montat camerele de supraveghere în Cluj, având contract cu Primăria), Călin Mihai Stoia (de la firma de salubritate Brantner Vereş) şi Mustafa Bekar, managerul firmei Kiat (care a câştigat la licitaţie dreptul de a moderniza o parte din drumurile judeţene din Cluj). Niciuna dintre aceste persoane nu au fost condamnate. Singurul cercetat, Călin Stoia, a fost achitat la Curtea de Apel Târgu-Mureş pentru acuzaţiile de dare de mită şi trafic de influenţă. 
Sorin Apostu controla în aşa de mare măsură tot ce avea legătură cu activitatea primăriei încât cerea mită şi pentru distribuirea locurilor de vânzare a pepenilor în oraş.
Nici mandatul preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, nu s-a terminat fără incidente. Omul său de încredere şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, democrat-şiberalul Radu Bica a fost condamnat  la 5 ani de închisoare pentru  că a luat mită pentru a facilita faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena. Despre Daniel Buda se spunea că este cureaua de transmisie între conducerea centrală a PDL şi liderii locali. 
 
Director al Electrica nu ştie câţi waţi are un megawat
 
În această perioadă, majoritatea directorilor ale serviciilor  deconcentrate au fost înlocuiţi cu oameni de încredere ai PDL, fie că aveau sau nu vreo legătură cu domeniul. Un caz celebru este cel al directorului numit în august 2010 la Electrica Furnizare Transilvania Nord SA, Arthur Roland El Hayes. Acesta s-a făcut remarcat când, întrebat fiind de reporteri câţi waţi are un megawatt, a declarat că pentru a răspunde la această întrebare trebuie să „întrebe la Bucureşti". Deşi El Hayes nu are niciun fel de competenţe în domeniul energetic, el va coordona 370 de specialişti în domeniu, răspândiţi în şase judeţe - Cluj, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj. Portivit CV -ului său, El Hayes Arthur Roland a absolvit Facultatea de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj, în anul 2005. În timpul facultăţii, a lucrat ca ospătar, recepţioner şi referent marketing. Înainte de a deveni director general al Electrica Furnizare Electrica Nord a fost aproape un an director comercial la aceeaşi societate. El a mai lucrat şi în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, pe vremea când aceasta era condusă de PDL (iniţial Emil Boc, apoi Sorin Apostu). Era membru PD-L şi consilier local, în acelaşi timp.   
 
Director la Transelectrica 
 
Un alt democrat-liberal ajuns director în acea perioadă este Rareş Rusu, fiul fostului fostul şef al Miliţiei Cluj şi, ulterior, fostu şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă în cadrul Ministerului de Interne. Rusu a fost şeful de cabinet al Adriean Videanu în vremea când acesta era vicepremier, iar apoi a fost numit în aceeaşi poziţie pentru George Seculici. Clujeanul a plecat din fucţiile deţinute la Bucureşti în urma scandalului de spionaj Stamen Stancev. Rusu mai este amintit şi în declaraţiile martorilor audiaţi în scandalul sexual “Nana Club”. Rusu a fost director al Transelectrica Cluj până în 2012, când locul i-a fost luat de Claudia Anastase, o membră a PSD.
 
CFR şi drumurile
 
Alţi oameni de încredere ai PDL au fost numiţi la conducerea regionalei CFR Cluj, Ghoerghe Şurubaru, şi la Direcţia de Drumuri şi Poduri, Ion Pantelimon. Ion Pantelimon a fost director la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri  în perioada 2005-2007, şi ulterior, în perioada 2009- 2012. Pantelimon a fost demis de la DRDP Cluj, la cererea Ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, din cauza unor decizii referitoare la derularea contractelor încheiate de DRDP Cluj, pentru realizarea obiectivului de investiţii Varianta de ocolire Cluj - Est, la finalul lunii mai 2012. Un alt om de încredere al PDL a fost Gheorghe Şurubaru, cel care în luna mai 2012 a fost demis din funcţia de director al Regionalei CFR Cluj, dar după câştigarea alegerilor locale de Emil Boc, aceste a fost desemnat viceprimar al municipiului. Şurubaru a fost păstrat în funcţie chiar dacă ANI l-a acuzat de fals în declaraţii, susţinând că este incompatibil pentru funcţia pe care o deţine. Vicele a făcut contestaţie, pe care a pierdut-o la Curtea de Apel Cluj, dar mai are o cale de atac. 
 
Epoca post-PDL
 
Influenţa PDL în Cluj a scăzut foarte mult după ce democrat-liberalii au pierdut Guvernul şi preşedinţia Consiliului Judeţean. Totuşi, PDL-ul şi-a păstrat fostoliul de primar al municipiului, datorită lui Emil Boc, însă edilul este hotărât să susţină Partidul Mişcarea Populară. Situaţia este delicată întrucât preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda, şi senatorul Alin Tişe, care a fost cooptat în echipa de conducere a PDL, fiind un apropiat de-al lui Vasile Blaga, vor să continue în tabăra democrat-liberală. Boc a reuşit să păstreze oamenii PDL în funcţiile care depind  de Primăria Cluj-Napoca.
 
Reţeua PNL
 
Unul dintre cei mai puternici oameni din PNL a fost preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară între 2004-2008, care şi-a promovat în funcţii importante apropiaţii. Importanţa lui Nicoară a scăzut în PNL după ce acesta a pierdut alegerile pentru Primăria Clujului în 2008. Horea Uioreanu, care a câştigat un mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean, l-a înlocuit pe Nicoară la şefia partidului şi şi-a promovat în funcţii apropiaţii. Printre aceştia se numără:
 
Mircea Arman, un manager contestat vehement în fruntea revistei cultural „Tribuna“, înfiinţată de Ion Slavici


Mircea Arman, susţinut de PNL, Mircea Arman a preluat la finalul anului 2012 conducerea revistei „Tribuna“, fondată în 1884 de Ioan Slavici, şi care a devenit, în ultimii ani, cea mai importantă revistă de cultură din Ardeal. , şi care a devenit, în ultimii ani, cea mai importantă revistă de cultură din Ardeal.
Problemele au început de la prima ediţie, din 16 ianuarie, a revistei editate sub conducerea clujeanului. Editorialul noului manager, de formaţie filolog, care a făcut apoi studii juridice, anunţa un an de cotitură în viaţa revistei, „o adevărată revoluţie a conţinutului, rubricilor şi, nu în cele din urmă, a colaboratorilor”. Arman susţinea că „trăim în cea mai tulbure epocă din cultura română” şi-i critica pe intelectuali precum Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, spunând că sunt „mânaţi de sete de putere şi de arghirofilie”. 
Articolul lui Arman a fost desfiinţat de preşedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, într-un articol din România Literară: „Lăsată pe mâna unui diletant, veleitar fără operă şi fără conştiinţă literară, băiat de mingi într-un partid politic, „Tribuna” va deveni o revistă după chipul şi asemănarea noului ei redactor-şef“.

Dezbatere cu scandal
În decembrie 2013, jurnalistul Cornel Nistorescu a venit la Cluj să-şi lanseze o carte. La eveniment,Mircea Arman a intrat în conflict cu un ziarist clujean pe care l-a ameninţat.  “Nu se poate să se scrie orice despre oricine în presă. Trebuie să plătească jurnaliştii, să se aplice Codul Penal, să se meargă la puşcărie dacă trebuie. Nu pe civil trebuie dat jurnalistul în judecată ci pe penal. Pe Civil dacă îi ceri despăgubire trebuie să plăteşti taxă de timbru! Pe penal e mult mai uşor, îi faci plângere penală, eu sunt avocat domnule, eu ştiu cum trebuie, şi aceşti jurnalişti care calomniază trebuie sancţionaţi, să ia amendă penală, să fie condamnaţi la puşcărie dacă asta merită şi asta decide justiţia” a susţinut  Arman, conform clujulcultural.ro.
În cadrul dezbaterii, ziaristul clujean (corespondentul Evenimentul Zilei) a declarat că e uimit ca şeful unei reviste culturale să susţină arestarea jurnaliştilor, moment în care Arman a început să-l înjure şi să-l ameninţe: “Îţi arăt eu, eu fac culturism, am făcut box, ce ai putut scrie de mine, minciuni .Te aştept când ieşi, îţi sparg fălcile” a strigat Arman nervos la culme, conform aceleiaşi publicaţii. Contactat atunci de reporterul „Adevărul“, managerul revistei „Tribuna“ a declarat: „Mă deranjaţi degeaba. Dacă cineva are ceva de spus să meargă în justiţie“.
În schimb, tot atunci, în acele zile, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu (n.r. revista este în subordinea CJ Cluj) şi-a cerut, public, în cadrul unei conferinţe, scuze pentru ieşirea nepotrivită a lui Mircea Arman. Uioreanu a mai afirmat că va face o anchetă.

Ode lui Antonescu în revista lui Ioan Slavici
Crin Antonescu a fost prezent în 12 aprilie la Cluj pentru lansarea candidaţilor la europarlamentare.  El şi-a axat discursul pe corupţia din PSD. „Când noi am ieşit dintr-o guvernare din care nu mai puteam opri tăvălugul unui Victor Ponta devenit titirezul baronilor, am dovedit că esenţa noastră nu stă în corupţie sau clientelă şi că acest partid are ceva mai puternic. PNL este un partid apt să practice înţelesul democratic al funcţiei publice. Suntem legănaţi în iluzia că fiind membri NATO, ţară a UE, lucrurile vor merge de la sine, dar v-aţi întrebat cât va mai dura faptul că suntem singura ţară a UE în care există feudalism?"”, a declarat Crin Antonescu.
El a mai spus că există feudalism politic, electoral, economic, nu degeaba există termenul de baron, şi, în loc ca premierul să încerce să modernizeze ţara, în a o împiedica să fie alcătuită din feude, acesta "le cântă în strună baronilor", ceea ce înseamnă că România este departe de democraţie, de Europa şi de NATO. Crin Antonescu a afirmat că nici PNL nu e scutit de flagelul corupţiei, dar aceste lucru nu sunt esenţa şi proiectul partidului, aşa cum sunt la PSD. "

Acest discurs a fost publicat în revista culturală bilunară „Tribuna”, a cărei editare este posibilă datorită fondurilor alocale de Consiliul Judeţean Cluj. Mai precis în nuumărul 229, apărut în 16.
Articolul a fost inserat în secţiunea „Eveniment” este intitulat: „Şeful opoziţiei, Crin Antonescu, discurs memorabil la lansarea candidaţilor din regiunea Nord-Vest”.
În primele paragrafe ale discursului, Antonescu s-a referit la Mircea Arman, managerul revistei Tribuna, contestat de Uniunea Scriitorilor şi de o mare parte a intelectualilor români: „Vreau să îl salut pe un vechi prieten al meu de pe când eram foarte tânăr, el era şi mai tânăr, pe Mircea Arman, un om care, câţi ştiu asta, este primul român, împreună cu Dorin Tilinca, primul românn care a tradus Heidegger – Sein und Zeit pe când nu avea 30 de ani. Salut! El al dumneavoastră! Îl salut deci pe Mircea Arman (...)”.
Discursul continuă  în notă politică, Antonescu criticând dur corupţia din PSD şi prezentându-şi candidaţii la europarlamentare în regiunea Nord-Vest. Referirea la managerul Arman este singura legată, oarecum, de cultură din discursul preşedintelui PNL. Întrebat de reporterul Adevărul ce legătură are cultura cu un discurs politic, Arman a susţinut supărat:  „Ce apare în revista culurală este prerogativa mea legală şi nu dau socoteală nimănui”. Arman susţine că este prieten cu Crin Antonescu de peste 20 de ani.

Replica lui Mircea Arman 
Mircea Arman, managerul revistei Tribuna, a revenit cu câteva precizări, la o zi după publicarea articolului.

„Orice revistă culturală din această lume face politică. Eu am fost pus să conduc această revistă şi să-i dau o orientare. Şi pentru a exista un echilibru am decis să publicăm şi discursul pe care-l va susţine domnul Ponta la Cluj. Vreau să vă spun că nu este prima dată când această revistă publică articole pe politică. L-a publicat pe Romoşan (poetul Petru Romoşan-nr) când l-a criticat pe Antonescu. L-am publicat pe Victor Gaetan (unul dintre autorii volumului Prădarea României –nr)”, a susţinut managerul.

De asemenea, Arman a precizat legat de criticile ce-i sunt aduse de Nicolae Manolescu: „Manolescu a vrut să pună un apropiat la conducerea revistei <<Tribuna>> pentru că toate revistele pe care le conduce sunt în faliment. El nu are dreptul să se pronunţe în domeniul filosofiei, el nu-l poate citi pe Heidegger pentru că nu-l înţelege. Eu sunt primul traducător în România a lui Heidegger”. Arman a mai susţinut că afirmaţiile conform cărora ar fi ameninţat un jurnalist sunt false. Legat de concursul pentru câştigarea postului de manager al revistei Tribuna, Arman a arătat: „Contracandidatul meu trebuia descalificat pentru că el nu avea partea de studii economice de care ai nevoie pentru a fi manager. Eu am adus revista pe profit”. 
 
Mihai Seplecan, adjunct la Electrica

Mihai Seplecan, vicepreşedintele PNL Cluj, este un tânăr care şi-a început activitatea profesională  ca şofer al preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, în perioada 2004-2008, şi care a ajuns, după absolvirea unei facultăţi de Drept,  director adjunct comercial la Electrica Furnizare SA Sucursala Transilvania Nord.

Anul trecut a candidat la preşedenţia PNL Cluj împotriva preşedintelui CJ Cluj, Horea Uioreanu.Tot în 2013, Mihai Seplecan a fost în cărţi, pentru Colegiul 5 Gherla, care însă a fost ocupat de un prieten şi un fost consilier de-al lui Crin Antonescu, Radu Zlati, care a fost adus din Sighet. Unul dintre atuurile clujeanului pentru a ocupa locul din Parlamentul European lăsat gol de Becali este faptul că naş de cununie îi va fi Rareş Mănescu, primarul sectorului 6. Colegiul 25 pe care îl vizează clujeanul se află în zona sectorului 6. Seplecan se va căsători la 31 mai, cu puţin timp după alegerile europarlamentare programate pe data de 25 mai. Naşi îi vor fi Ramona Mănescu, fostul ministru al Trasporturilor şi soţul ei, Rareş Mănescu.

Mihai Seplecan a fost în cărţi pentru un post de secretar de stat la Transporturi, când viitoarea lui fină, Ramona Mănescu, ar fi încercat să-l ducă la Bucureşti. 

Clujenaul consideră că „fiecare partid îşi are uscăturile lui”. „Nu vreau să fac referire la cele două persoane (consilierii lui Boc- n.r.), pentru că acest fenomen negativ pentru societate şi pentru clasa politică se manifestă din 90 încoace. De atunci, fiecare guvernare, fiecare partid politic a făcut asemnea lucruri pentru a ajuta oamenii loiali. Acest fenomen ar trebui stopat mai ales în asemnea instituţii”, a spus Seplecan.

Eugen Cecan, şef la Drumuri şi consilier judeţean. ANI s-a autosesizat

Şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan, a fost validat, în ianuarie 2014, consilier judeţean, luând locul Aureliei Cristea aleasă deputat la alegerile parlamentare din decembrie 2012. Este  membru în Comisia de patrimoniu, regii, comerţ, turism, respectiv membru în Comisia de sănătate, asistenţă socială, tineret şi sport.
Tot în 2012, Corpul de Control al ministerului Transporturilor a verificat activitatea direcţiei Cluj a CNADNR, unde director general era Ion Pantelimon. În urma controlului s-au constatat „grave probleme manageriale“, potrivit unui comunicat, şi Pantelimon a fost demis. În locul său, la conducerea DRDP Cluj, a fost numit liberlaul Eugen Cecan
În ianuarie 2014, procurorii DNA au ridicat de la sediul DRDP Cluj mai multe dosare cu documente privind construcţia „centurii de diamant“. Contactat telefonic legat de percheziţiile DNA, Eugen Cecan a evitat orice fel d edeclaraţie, sfătuindu-ne să “sunăm la DNA pentru mai multe detalii”.

Potrivit gazetadecluj.ro, Eugen Cecan(PNL) este incompatibil deoarece deţine simultan funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri(DRDP) Cluj şi pe cea de cosnilier judeţean. ANI s-a autosesizat şi cercetează situaţia. Momentan, la sediul Consiliului Judeţean Cluj nu a sosit oficial, nicio adresă din partea ANI că Eugen Cecan ar fi incompatibil.

Citeşte şi

Problemele culturale de la „Tribuna“ se rezolvă cu comisia de disciplină şi cu poliţia   

Managerul revistei culturale „Tribuna“ îi numeşte slugi pe Manolescu, Pleşu, Liiceanu şi Patapievici

FOTO VIDEO Gala de deschidere a TIFF: autorităţile au fost criticate pentru  finanţarea insuficientă

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: