Băiat sau fată? Gena care a determinat să se nască mai mulţi băieţi după cele două războaie mondiale

Băiat sau fată? Gena care a determinat să se nască mai mulţi băieţi după cele două războaie mondiale

Bărbaţii care au fraţi au şanse mai mari să aibă băieţi. FOTO: Pixabay

Un studiu prin care au fost analizaţi arborii genealogici ai unor familii din 1600 şi până în prezent sugerează că genele bărbatului joacă un rol esenţial în determinarea sexului copilului. Un bărbat cu mulţi fraţi este mai probabil să aibă fii, în timp ce un bărbat cu multe surori are mai multe şanse să aibă fiice. Responsabilă ar fi o genă despre care se ştiu prea puţine lucruri.

Un studiu al Universităţii din Newcastle, care implică mii de familii, îi ajută pe părinţii potenţiali să evalueze dacă vor avea fii sau fiice, relatează Science Daily.

Lucrarea lui Corry Gellatly, cercetător ştiinţific la universitate, a arătat că bărbaţii moştenesc tendinţa de a avea mai mulţi fii sau mai multe fiice de la părinţii lor. Aceasta înseamnă că un bărbat cu mulţi fraţi este mai probabil să aibă fii, în timp ce un bărbat cu multe surori au mai multe şanse să aibă fiice.
 
Cercetarea a implicat un studiu de 927 de arbori de familie care conţineau informaţii despre 556.387 de persoane din America de Nord şi Europa. Informaţiile datează din 1600 şi ajung până în zilele noastre.
 
 

Cei care au mai mulţi fraţi vor avea băieţi


 
„Studiul arborelui genealogic a arătat că sexul copiilor dumneavoastră depinde de moştenirea genetică. Ştim acum că bărbaţii au mai multe şanse să aibă fii dacă au mai mulţi fraţi, dar au mai multe şanse să aibă fiice dacă au mai multe surori Cu toate acestea, la femei, nu există o modalitate de a prezice acest aspect", explică dl Gellatly.
 
Bărbaţii determina sexul unui bebeluş, în funcţie de cromozomul X sau Y din sperma lor. Un cromozom X se combină cu cromozomul X al mamei pentru a face o fetiţă (XX) şi un cromozom Y se va combina cu cromozomul mamei pentru a face un băiat (XY).
 
 
Studiul Universităţii Newcastle sugerează că o genă încă nedescoperită controlează dacă sperma unui bărbat conţine mai mulţi cromozomi X sau Y, ceea ce afectează sexul copiilor săi. Pe o scară mai mare, numărul bărbaţilor cu spermatozoizii X mai mulţi în comparaţie cu numărul de bărbaţi cu mai mulţi cromozomi Y afectează raportul cu privire la sexul copiilor născuţi în fiecare an.
 
 

Fii sau fiice?

 
 
O genă constă din două părţi, cunoscute ca alele, una moştenită de la fiecare părinte. În lucrarea sa, cercetătorul Gellatly demonstrează că este probabil că bărbaţii poartă două tipuri diferite de alele, ceea ce are ca rezultat trei combinaţii posibile într-o genă care controlează raportul dintre spermatozoizii X şi Y.  Bărbaţii cu prima combinaţie, cunoscuţi sub numele de mm, produc mai mult sperma Y şi au mai mulţi fii. Al doilea tip, cunoscut ca mf, produce un număr aproximativ egal de spermatozoizi X şi Y şi are un număr aproximativ egal de fii şi fiice. Al treilea, cunoscut sub numele de ff, produce mai mult sperma X şi are mai multe fiice.
 
„Gena care este transmisă de la ambii părinţi, care face ca unii bărbaţi să aibă mai mulţi fii şi unii să aibă mai multe fiice, poate explica de ce vedem numărul de bărbaţi şi femei aproximativ echilibraţi într-o populaţie. Dacă există prea mulţi bărbaţi în populaţie, de exemplu, femeile vor găsi mai uşor un partener, astfel că bărbaţii care au mai multe fiice vor transmite mai multe gene, cauzând generarea mai multor femei la generaţiile următoare", spune cercetătorul Universităţii Newcastle Dle Gellatly.
 


Mai mulţi băieţi născuţi după războaie


 
În multe dintre ţările care au luptat în timpul războaielor mondiale a avut loc o creştere bruscă a numărului de băieţi născuţi ulterior. În anul după încheierea primului război mondial, s-au născut cu doi băieţi în plus la fiecare 100 de fete din Marea Britanie, comparativ cu anul precedent războiului. Gena, pe care dl Gellatly a descris-o în cercetările sale, ar putea explica de ce s-a întâmplat acest lucru.
 
Deoarece bărbaţii care aveau mai mulţi fii aveau şanse mai mari de a-şi vedea cel puţin un copil întors acasă, aceştia din urmă aveau mai multe şanse să fie taţi de băieţi, pentru că au moştenit această tendinţă de la părinţii lor. 

În schimb, bărbaţii cu mai multe fiice ar fi putut să-şi fi pierdut singurii fii în război, iar acei fii ar fi avut mai multe şanse să fie taţi de fete. Acest lucru ar explica de ce bărbaţii care au supravieţuit războiului aveau mai multe şanse să aibă copii de sex masculin, ceea ce a dus la un boom de naşteri de băieţi.
 
În majoritatea ţărilor, atât timp cât au fost păstrate înregistrări, s-au născut mai mulţi băieţi decât fete. În Marea Britanie şi SUA, de exemplu, există în prezent aproximativ 105 de bărbaţi născuţi pentru fiecare 100 de femei.
 
Este bine documentat faptul că mai mulţi bărbaţi mor în copilărie şi înainte de a fi suficient de bătrâni pentru a avea copii. Deci, în acelaşi mod în care gena poate determina naşterea mai multor băieţi după războaie, aceeaşi genă poate provoca naşterea mai multor băieţi în fiecare an.
 
 
Cum funcţionează gena care determină sexul viitorilor copii. FOTO: Universitatea New Castle


Cum funcţionează gena?

 
 
Arborii genealogici din figură (de mai sus) ilustrează modul în care funcţionează gena. Este un exemplu simplificat, în care bărbaţii au fie doar fii, doar fiice sau un număr egal de fiecare, deşi în realitate este mai puţin limpede. Aceasta arată că, deşi gena nu are efect asupra femeilor, acestea poartă şi gena şi o transmit copiilor lor.
În primul arbore genealogic (A) bunicul este „mm”, astfel încât toţi copiii săi sunt bărbaţi. El transmite mai departe alela „m”, astfel încât copiii săi au o mai mare probabilitate să aibă combinaţia mm de alele. Ca urmare, aceşti fii pot avea, la rândul lor, şi băieţi (aşa cum se arată). 
 
Nepoţii au combinaţia de alele, pentru că au moştenit un m de la tatăl lor şi un f de la mama lor. Ca urmare, ei au un număr egal de fii şi fiice. În cel de-al doilea copac (B) bunicul este ff, astfel încât toţi copiii săi sunt femei, aceştia având combinaţia de alele „ff”, deoarece tatăl şi mama lor au fost ambii „ff”. Unul dintre copiii de sex feminin are copii proprii cu un bărbat care are combinaţia „mm” de alele. Acest bărbat determină sexul copiilor, astfel încât nepoţii sunt toţi bărbaţi. Nepoţii au combinaţia de alele „mf”, pentru că au moştenit un m de la tatăl lor şi „f” de la mama lor. Ca urmare, ei au un număr egal de fii şi fiice (strănepoţi).
 
Citeşte şi
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: