Asociaţia Pro Infrastructură, analiză dură a proiectelor Clujului: premianţi la vopsirea bulevardelor, repetenţi la metrou, centură, tren metropolitan

Asociaţia Pro Infrastructură, analiză dură a proiectelor Clujului: premianţi la vopsirea bulevardelor, repetenţi la metrou, centură, tren metropolitan

Primăria Cluj-Napoca a reabilitat cu succes mai multe bulevarde din oraş, vopsindu-le ca în oraşele din Occident. FOTO: Primăria Cluj-Napoca

Primăria Cluj-Napoca performează la proiecte mici de infrastructură precum vopsirea bulevardelor centrale, refacerea unor drumuri şi noi spaţii verzi, dar este „repetentă” la proiectele mari,  se arată într-o analiză a Asociaţiei Pro Intrastructură (API). Pe cine dă vina primarul Emil Boc.

„În ultimii ani s-a răspândit ideea calităţii vieţii de la Cluj, administraţia locală mizând pe infrastructura modernă”, se arată în analiza Asociaţiei Pro Infrastructură (API) a proiectelor din oraşul de pe Someş. 

Reprezentanţii asociaţiei fac diferenţa între proiectele mici -  care sunt gestionate decent de către unii oameni competenţi din primărie, precum vopsirea bulevardelor centrale, refacerea unor drumuri dând prioritate transportului public şi noi spaţii verzi) - şi proiectele de infrastructură mare. În cazul ultimelor „limita de competenţă a autorităţilor este infrastructura mare, unde primăria se zbate în marja de toleranţă din jurul lui zero”, susţin specialiştii de la API.
Apoi, sunt analizate pas cu pas marile proiecte de infrastructură ale Clujului. 
 

„Metroul promis este o jumătate de metrou”

În ceea ce priveşte metroul, API arată: „conform licitaţiei în desfăşurare explicată pe larg în 22 martie, doar o jumătate de metrou care se opreşte la staţia Sfântă Maria lângă centru, în zona Calvaria. Zonele dens populate, cum sunt cartierul Mănăştur şi comuna Floreşti, se amână după 2035. 
 
Estimată la peste 6,6 miliarde lei fără TVA, este momentan una din cele mai mari investiţii în infrastructura de transport europeană, spun specialiştii.
 
„Până în 2026 este fezabilă DOAR realizarea structurii (săpătura) galeriilor şi staţiilor pe intervalul Sfânta Maria-Sopor, plus depoul, deci NU se va putea circula! Finanţarea este asigurată doar pentru această primă etapă. Impactul şantierului asupra cetăţenilor este semnificativ, cu trafic rutier închis minim un an. Provocări tehnice majore: sol instabil în centrul plin de clădiri de patrimoniu şi filon de sare în zona Piaţa Mărăşti”, susţin specialiştii de la API. 
 
Proiectul are 3 faze. Primele 9 staţii (din totalul de 19), secţiunea Sfânta Maria-Europa Unită, plus depoul Sopor sunt denumite "Faza 1", vedeţi harta. Finanţarea acestei etape este din PNRR şi Programul Operaţional Transport în proporţie de 66%. Fazele 2 (extensia spre Mănăştur şi Floreşti) şi 3 (spre Bd. Muncii) vor fi construite ulterior, iar primăria va privi către autorităţile de la Bucureşti pentru bani. 
 
Vezi aici analiza completă.  
 

Centura metropolitană, „un proiect gestionat prost” 

Despre centura metropolitană, API susţine că este un proiect gestionat prost. „Studiul de fezabilitate licitat de primărie în 2018 cu durată 1 an durează deja de... 4 ani. Asociaţia noastră a atras atenţia în trecut asupra termenului nerealist. Primăria a ales varianta populistă şi acum suntem cu toţii martori ai unui fenomen numit "a nu mai şti pe unde să scoţi cămaşa"”, spun specialiştii. 
 
 


Trenul metropolitan, „urmează a fi dat de gard”

Despre trenul metropolitanpe infrastructura CFR existentă,  API arată că este „un proiect bun care ar putea fi implementat relativ repede, urmează să fie dat şi el de gard. De ce? Din cauza că investiţia necesară de 200 milioane de euro a fost "negociată" de primărie la doar 70 milioane, sacrificând frecvenţa de operare la 1 tren pe oră, o frecvenţă decentă fiind de minim 3 trenuri pe oră. Atragem atenţia asupra posibilului eşec şi solicităm responsabililor să facă eforturi să găsească finanţarea necesară realizării unui proiect bun pentru cetăţeni.”
 
API aduce în discuţie drumul de legătură dintre DN1 şi Autostrada A3 în zona Tureni, care ar f „important cât un lot de autostradă”: „deşi nu e în ograda primăriei, a fost promis de multe ori. Evident, nu este gata. Nici nu avem lansată licitaţia de lucrări, putând fi dat în folosinţă la final de 2024 în cel mai optimist scenariu, abia în 2025 realist vorbind.”
 

„Zeci de troleibuze nou-nouţe strâng praf în depouri”

API nu are cuvinte de laudă nici despre Compania de Transport Public.  „Condusă de acelaşi personaj din 1990 încoace, se vede modernizată cu de-a sila şi tot neputincioasă rămâne. Compania are zeci de troleibuze nou-nouţe care strâng praf în depouri fiindcă nu a fost în stare să extindă liniile”, spun specialiştii de la API.
 
API critică faptul că tramvaiele circulă azi cu maxim 30 km/h, „un pic mai lent decât dacă ar fi trase de cai”. Motivul ar fi, spun cei de la Asociaţiei, „tramvaiele româneşti noi şi proaste care se dezintegrează din mers pe o linie bună, refăcută.”
 
În schimb, primarul Emil Boc a adus în discuţie proiectul unui autobuz fără şofer pe o ipotetică "linie 0". 
 
API solicită o conducere competentă la Compania de Transport Public. 
 
Concluzia API este „Promitem tot, facem jumate”: „Vă mai amintiţi de “Podul Porţelanului” cu un picior construit şi unul nu, că au dat de sare? Sau Bd. 21 Decembrie modernizat cu surle şi trâmbiţe, dar au omis să spună că doar pe... jumătate din lungime. Cealaltă urmează în viitor, iar laudele vor fi culese de două ori, bineînţeles”.
 

Boc a găsit vinovatul: „Cătălin Drulă”

Primarul Emil Boc a găsit, de câteva zile, un vinovat pentru haosul din traficul clujean, care se pare că va continua ani buni de acum înainte: „Clujenii care azi stau în trafic trebuie să îi mulţumească domnului Drulă” (plecat din Ministerul Transporturilor în septembrie 2021 - n. red.).  Motivul: ministrul USR al Transporturilor Cătălin Drulă ar fi scos „cu ranga”, spune primarul, centura Metropolitană a Clujului şi a lăsat Metroul în PNNR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prin care România va primi aproape 30 de miliarde de euro de la UE, din care jumătate sub formă de împrumut).
 
Primarul a explicat iniţial, că ar fi preferat să rămână ambele proiecte: „Puteam înţelege că nu pot rămâne la aceeaşi valoare, dar să scoţi Centura Metropolitană a Clujului şi să spui că aceasta nu este verde este un atac de neacceptat la adresa clujenilor”.
 
Apoi, primarul a susţinut că ar fi preferat să fie trecută centura metropolitană în PNNR, şi nu metroul. 
Centura este evaluată la 800 de milioane de euro, în timp ce metroul trece de 2 miliarde de euro, iar din PNNR a primit doar 300 de milioane de euro. 
 
„(...) domnul Drulă, de la sine putere, fără să consulte Clujul, fără să consulte pe nimeni, s-a dus la Bruxelles şi a scos centura metropolitană a Clujului, ca să dea bani pentru trenul cu hidrogen şi pentru alte farfurii zburătoare. (...) Putea domnul Drulă să ne întrebe: ”Domnilor, vreţi să rămână ambele, sau numai unul dintre ele, pentru că nu le pot finanţa pe amândouă?”. Nu ne-a întrebat nimeni. De la sine putere a tăiat centura metropolitană. Dacă am fi avut o asemenea întrebare, decideam ce facem. Ce prioritizăm. Cu ce putere decizi tu în numele Clujului? Tu nu ştii cum se trăieşte la Cluj”.
 

Vă mai recomandăm 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările