Artistul clujean care ştie secretele argilei albe şi care dă un nou sens porţelanului: „Simţul estetic se cultivă în timp. Se poate trăi din ceramică“

Artistul clujean care ştie secretele argilei albe şi care dă un nou sens porţelanului: „Simţul estetic se cultivă în timp. Se poate trăi din ceramică“

Ioan Sumedre Jr  FOTO: arhivă personală

Artistul Ioan Sumedre Jr organizează la Cluj-Napoca un Târg Naţional de Ceramică Contemporană prin care vrea să formeze gustul pentru frumos al publicului mic şi mare, dar şi să-i ajute pe ceramişti să se promoveze.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ceramistul clujean Ioan Sumedre Jr (31 de ani) ştie că din roca argiloasă de culoare albă numită caolin ies minunăţii. Ştie de când vedea cum mâinile părintelui său modelau acele ceşcuţe de cafea pe care mama şi bunica le scoteau din vitrină când primeau oaspeţi de soi.

Mai ştie şi că în vremurile de azi, când timpul aleargă printre gadgeturi şi deadline-uri, publicul cere şi are nevoie de altceva decât de clasicele vesele şi seturi de cafea. Ioan Sumedre Jr sau Sumi, cum îi zic prietenii, a expus în străinătate şi a organizat, anul acesta, între 19 şi 21 iunie, la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca, a doua ediţie a Târgului Naţional de Ceramică Contemporană Caolin, al cărui mesaj este unul educativ, de preţuire şi cultivare a frumosului pentru cei mici şi cei mari.


„Mergeam la diverse târguri din Europa datorită atelierului părinţilor, în Germania, la Frankfurt, în Italia şi în Franţa. Târguri celebre. Şi mi-am dat seama că la noi nu există ideea de expoziţie combinată cu târg. Mi-am dat seama că nu am unde să vând obiectele create şi m-am gândit că e nevoie de o galerie mare unde să poată vinde mai mulţi artişti. Aşa a apărut ideea acestui târg“, explică Sumi.


A reuşit să aducă, la ediţia de anul acesta, mai mulţi artişti care şi-au expus creaţiile în sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Secretele creaţiei

Târgul care a avut loc săptămâna trecută la Cluj-Napoca a cuprins, pe lângă expoziţie, workshop-uri pentru copii şi adulţi, dar şi unul pentru artişti. Au fost organizate ateliere de iniţiere în arte plastice pentru curioşi, de modelaj, de pictură în culori acrilice pe obiect ceramic, de origami şi turnătorie de porţelan.

„Anul trecut, am făcut mai multe, dar ne-am dat seama că nu toate au fost de interes. Workshop-urile s-au adresat copiilor care ar putea deveni, în viitor, consumatori de ceramică. Simţul estetic se cultivă în timp“, crede artistul (foto dreapta, credit imagine: arhivă personală).

Misterul din spatele realizării unui obiect ceramic, a unuia de lut, sau a unei bijuterii complicate mereu a fascinat, iar aceste ateliere sunt menite a devoala o parte din acele mici secrete de creaţie.

„Pentru a educa chiar şi artiştii am conceput un workshop exclusiv pentru ei: de fotografie de obiect, pentru ca fiecare să înveţe să-şi facă mai bine fotografiile pentru prezentări“, adaugă Ioan Sumedre Jr. Le-a recomandat artiştilor care au expus la Cluj să aibă obiecte pentru toată lumea.

Genă de ceramist

Sumi e abolvent de ceramică al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, însă e obişnuit cu porţelanul de mic. A crescut în atelierul tatălui său, aflat la două străzi de fosta fabrică de porţelan Iris, una destul de cunoscută în vremurile comuniste. Iris, adaugă artistul, exporta în Europa, pentru nemţi şi englezi: „În zona aceea a fost un centru al ceramicii. Erau cele două fabrici mari, Iris şi Ceroc. Amândouă erau recunoscute la nivel naţional“, spune Sumi.

În ’90, părinţii lui au înfiinţat un atelier care, la vremea aceea, a devenit o făbricuţă cu 75 de angajaţi. Azi mai lucrează doar Sumi şi tatăl lui, Ioan Sumedre Senior. Tatăl lui, de loc din oraşul bihorean Ştei, absolvent de ceramică la Universitatea de Arte şi Design din Cluj-Napoca, era angajat la Iris pe partea de creaţie, iar mama venise din satul botoşănean Hodoriştea, situat pe malul Prutului, să studieze Ştiinţe Economice la Cluj.

„Tata se ocupa de creaţie, iar mama de partea economică. Atelierul este într-un bloc cu un singur etaj, în stilul garsonierelor muncitoreşti. E echivalentul a 24 de garsoniere, e mărişor“, povesteşte Sumi.
Datorită producătorilor mari, exista deja o piaţă. Iris şi Ceroc produceau obiecte clasice gen coşuleţe împletite pe care le vedem în vitrinele bunicilor, bibelouri, servicii de cafea, căni mai deosebite pentru vremurile acelea.

Ceramistul Ioan Sumedre jr, la un atelier cu cei mici ţinut la TIFF 2015  FOTO: arhivă personală

Designul face diferenţa

Criza economică şi anii de dinaintea ei le-au dat peste cap planurile, astfel încât atelierul familiei Sumedre şi-a restrâns activitatea. „Va deveni o afacere de familie care va crea produse diverse. Nu-l văd cu mai mult de cinci angajaţi. Însă e nevoie de o abordare deosebită a designului. Designul trebuie mereu adaptat la ceea ce se întâmplă. În 2015, lumea se îndreaptă spre un design minimalist, cu mai puţin decor, care să se evidenţieze prin trăsături. Spre exemplu o ceaşcă fără toartă“, explică Sumi.

Acesta subliniază că în ultima vreme au apărut pe piaţă foarte multe materiale noi şi dă exemplul acelui plastic foarte rezistent din domeniul utilitar preferat de oameni în defavoarea obiectelor ceramice. „E un material ce aduce a porţelan şi dacă-l trânteşti de pământ nu se sparge. Noi încercăm să formăm o piaţă pentru produsele pe care noi vrem să le impunem“, conchide Sumedre Jr. 

“Workshop-urile s-au adresat copiilor care ar putea deveni, în viitor, consumatori de ceramică. Simţul estetic se cultivă în timp”, Ioan Sumedre Jr., ceramist.

„Se poate trăi din ceramică“

Ioan Sumedre Jr îşi aminteşte cum, de multe ori, uita să oprească robinetele de la instalaţia de barbotină (n.r. – porţelan în formă lichidă) şi, de două sau de trei ori, s-au trezit cu barbotina pe jos. „Înotai în porţelan“, zice el. Nu e singura năzdrăvănie pe care a făcut-o, dar ce nu fac copiii?! Când avea 4 ani, a mers cu părinţii în vizită la Eugenia Pop, o ceramistă foarte bună, iar Sumi alerga prin atelierul acesteia. 

„Se pregătea pentru o expoziţie. I-am spart jumătate din piese fără să vreau. S-a mai dus la acea expoziţie, dar cu mai puţine obiecte. Ea glumea atunci şi zicea: «Băiatul ăsta o să fie ceramist!»“, povesteşte artistul. 

În opinia sa, în România anului 2015 se poate trăi din ceramică dacă depui destul efort, munceşti mult şi dacă înveţi să te prezinţi.

 „Nu poţi să nu ai cărţi de vizită, site, Facebook. Trebuie să interacţionezi pe toate mediile. E nevoie şi de o existenţă online faţă de cea fizică“, consideră Ioan Sumedre Jr.

Artistul crede că ceramica poate fi de interes şi pentru omul de rând, nu doar pentru amatorii de artă.

„Dacă ne referim la ceramica utilitară cu un design deosebit, ea poate fi de interes pentru omul de rând, pur şi simplu pentru a-i face viaţa de zi cu zi mai frumoasă, deoarece nu e totuna din ce tip de farfurie mănânci sau din ce tip de cană bei un ceai. În schimb, referitor la ceramica artistică, care aş spune că e la un nivel superior, având de cele mai multe ori un concept artistic în spate, cred că ea i se adresează, mai degrabă, omului cu un venit mediu spre mare, de cele mai multe ori fiind mai scumpă“, încheie Ioan Sumedre Jr. 

Târgul Naţional de Ceramică Contemporană Caolin a avut loc la Cluj-Napoca între 19 şi 21 iunie.

Mai puteţi citi:

Sylvia Plachy, celebra fotografă şi mama lui Adrien Brody: „Succes e atunci când poţi să fii în viaţă ceea ce îţi doreşti să fii”

Neurochirurgul Ştefan Florian: „Când am o operaţie dificilă, spun că dacă am fi pe stadion şi eu aş fi Hagi, lumea m-ar aclama. Cum nu sunt...“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: