Angajat în România. De la hărţuire sexuală şi discriminare, la burnout. „Lucrăm efectiv o oră şi 15 minute pe zi, restul sunt întreruperi“
0
Consultantul în afaceri Doru Şupeală, specializat în analizarea modului în care companiile îşi gestionează relaţiile cu angajaţii, a făcut pentru „Adevărul” un top al celor mai toxice elemente pe care le-a întâlnit în mediile de lucru din România, de la hărţuirea sexuală, la discrimare şi epuizarea angajaţilor.
Consultantul în afaceri Doru Şupeală este autorul cărţii „Employer branding 100%”, în care analizează modul în care companiile ar trebui să-şi gestioneze relaţiile cu angajaţii.
El a explicat pentru „Adevărul” care sunt cele mai toxice elemente din mediul de lucru al companiilor din România, aşa cum i-au fost acestea semnalate în cadrul interacţiunilor pe care le-a avut cu diferiţi angajaţi.
Discriminarea
„Cel mai îngrozitor lucru este hărţuirea sexuală la serviciu. E un fenomen destul de amplu şi are multe aspecte, de la cel mai brutal – şeful cere favoruri sexuale de la subordonate, până la favoritismele care au la bază o relaţie extraprofesională cu cei care deţin puterea în companie”, arată specialistul.
Apoi urmează discriminarea, care are o sumedenie de aspecte. „În primul rând este discriminarea pe considerente de vârstă, e foarte greu să mai găseşti un job după 45-50 de ani. Foarte mulţi oameni au sentimentul că sunt aruncaţi la gunoi”, explică specialistul.
Apoi apare discriminarea pe criterii de gen, femeile - în special după ce nasc - au dificultăţi să se întoarcă la posturile unde lucrau înainte. În plus, perspectiva unei femei de a avea copii însoţită de un concediu maternal lung nu este privită cu ochi buni de mulţi angajatori, arată expertul.
„Apoi există discriminări pe criterii de orientarea sexuală, mai ales în afara oraşelor care sunt expuse la mediul internaţional, sau discriminarea religioasă. De exemplu, mi s-a semnalat că la o fabrică din nordul ţării, angajaţii care aparţineau unui cult religios, la fel ca proprietarii fabricii, erau avantajaţi la ocuparea unor posturi de conducere”, detaliază Şupeală.
Unii angajaţi nu au şansa să acceadă la educaţie şi formare profesională care le-ar permite să câştige mai bine. „În România, cei care plătesc cel mai prost sunt fabricile şi, ca urmare, este foarte greu să găsească forţă de muncă loială. Oamenii preferă să plece în străinătate la slujbe sezoniere sau fac alte meserii, cum ar fi curieratul sau serviciile de transport de genul Uber. Pe lângă salariile foarte mici, problema este că oamenii nu văd un viitor profesional la acele fabrici. Sunt joburi de execuţie care pe viitor vor fi automatizate şi oamenii vor rămâne fără joburi. Din păcate, nimeni nu investeşte în reprofesionalizarea acestor oameni”, explică Şupeală.
Mediul toxic
Una dintre cele mai mari probleme pentru angajaţii români este mediul toxic.
„În unele firme sunt toleraţi oamenii cu comportamente toxice dincolo de limitele acceptabilului. Asta înseamnă presiune foarte mare pusă pe oameni. Aici avem o diversitate foarte mare, de exemplu presiunea pusă pe oameni să facă ore suplimentare fără a primi recompensă. Apoi, sunt agresaţi oamenii prin comportamente violente, prin comunicare foarte violentă, prin ameninţări, dispreţ, prin evaluări foarte jignitoare. Sunt o mulţime de astfel de întâmplări. Apoi, încurajarea comportamentelor toxice ale unor oameni agresivi, care nu sunt neapărat în conducere. Un exemplu în acest sens este comportamentul agresiv al unor angajaţi cu performanţe, cărora li se iartă comportamentul ieşit din sfera acceptabilului”, arată specialistul.
Un fenoment foarte frecvent mai ales în pandemie a fost „fear of missing out”.
„Oamenii lucrează de acasă şi li se cere să fie conectaţi online permanent şi sunt verificaţi sistematic. Astfel că pe ei este o presiune uriaşă, tot timpul sunt tentanţi să-şi verifice mesajele care vin pe tot felul de canale. Concentrarea lor este extrem de redusă, deoarece trebuie să răspundă instantaneu la cerinţele colegilor sau ale şefilor. Asta este completată cu volumul foarte mare de ore petrecute în şedinţe online, la care trebuie să fii prezent chiar dacă nu ai ceva de spus. Asta duce la stres, anxietate şi până la depresie şi burnout”, arată expertul.
Lucrăm efectiv o oră şi 15 minute pe zi
Şupeală susţine că ultimele statistici cu privire la demisiile din profesii intelectuale arată că circa 40% sunt cauzate de burnout, oamenii fiind efectiv „consumaţi”. „Nu vorbim despre o intenţie în acest sens, de cele mai multe ori situaţiile de abuz nu sunt voite. La nivel de directori generali de companii, între 4 şi 8% sunt psihopaţi sau sociopaţi, asta la nivel global, dar şi în România, care nu e cu nimic diferită, poate doar cu faptul că salariile sunt mai mici”, spune specialistul.
Şupeală aminteşte de studiile făcute de Cal Newport (profesor asociat de informatică la Universitatea Georgetown) şi publicate în cartea „O lume fără e-mail”, care arată că „în companii se lucrează efectiv o oră şi 15 minute, restul sunt întreruperi, timp pierdut în şedinţe fără rost, citit şi răspuns la emailuri, scris de rapoarte, comunicări, care provoacă pierderea concentrării angajaţilor.” Newport mai susţine că angajaţii răspund şi trimit zilnic, în medie, circa 126 de mailuri.
„Boala profesională numărul 1 în lume este burnoutul, epuizarea şi din păcate nu am văzut prea multe iniţiative serioase care să adreseze această problemă”, conchide Şupeală.
Cine este Doru Şupeală
Doru Şupeală oferă consultalţă în afaceri, marketing, relaţii publice şi management. Este autorul cărţii „Employer branding 100%”, în care analizează modul în care companiile ar trebui să-şi gestioneze relaţiile cu angajaţii. A ocupat funcţii de top management la Selgros, Ikea, Airport labs etc.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
