ANALIZĂ S-au săturat românii de proteste? Cum s-a ajuns de la 600.000 la 6.000 de manifestanţi
0De la cei 600.000 de români furioşi care protestau pe un frig crunt în februarie 2017, la Bucureşti, faţă de legile justiţiei, s-a ajuns, sâmbătă seara, pe o vreme superbă de mai, la circa 6.000 de oameni. Să fie de vină vremea, apatia, contextul? „Adevărul” vă prezintă explicaţiile psihologului Daniel David, ale analistului politic George Jiglău şi ale unuia dintre liderii informali ai protestelor din februarie 2017, Bogdan Bob Rădulescu.
„În acest moment sunt mai mulţi oameni la o singură nuntă din Negresti Oaş decât sunt în Bucureşti la protestul împotriva penalilor. La Cluj, Color Run a strâns cu mult mai multe persoane decât cei 500 de oameni faini care protestează în stradă”, a scris pe Facebook actorul clujean Bogdan Bob Rădulescu, unul dintre cei care în februarie 2017 erau nelipsiţi de la protestele faţă de legile justiţiei.
Filosoful Mihai Şora a îndemnat oamenii, într-o postare pe Facebook, să nu se resemneze: „Nu există salvare individuală, oameni buni! Nu poţi să-ţi vezi liniştit de viaţa şi de treburile tale când o grupare mafiotă acaparează, una după alta, instituţiile statului, istoria, viitorul şi simbolurile unei ţări: le deturnează, le prinde în malaxorul ei implacabil, contând tocmai pe lehamitea şi resemnarea celor mai inteligenţi şi mai instruiţi. Contând, mai cu seamă, pe faptul că cei oneşti şi harnici vor întoarce – dezgustaţi – spatele, vor părăsi ţara şi orice formă de protest.”
Vremea nu are nicio „vină”
Sâmbătă seara, pe o vreme superbă de mai, circa 6.000 de oameni au protestat în Bucureşti, 500 de la Cluj şi câteva sute în alte mari oraşe. Ce s-a întâmplat cu cei 600.000 de români care protestau în februarie 2017 la Bucureşti? Vremea, contextul, oboseala?
Cercetătorul Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”, este de părere că temperatura de afară nu are legătură cu numărul protestatarilor:
„Există un cumul de cauze, dar printre acestea nu se numără temperatura de afară. În primul rând, nu mai există un eveniment discrepant negativ faţă de situaţia existentă care să fie rostogolit în media. În schimb, sunt multe evenimente negative mici care au ajuns să nu mai fie considerate ştiri, au ajuns să nu mai şocheze.”
Cursa „Color Run” a adunat la Cluj mai mulţi oameni decât protestul anti-PSD. FOTO: Remus Florescu
„S-a ajuns la o nesimţire extraordinară”
„În plus, cei care iniţiază protestele n-au reuşit să găsească un eveniment negativ intens, suficient de explicit şi care să aibă un impact general astfel încât să motiveze oamenii. În iarna lui 2017, oamenii avea aceste elemente: era Ordonanţa 13 şi legile justiţiei, elemente intense, explicite care interesau pe foarte mulţi oameni”, a explicat psihologul.
În al treilea rând, „oamenii au văzut că practic factorul politic nu se teme şi nu reacţionează la acest mişcări, pur şi simplu nu le pasă. S-a ajuns la o nesimţire extraordinară. Este ca şi cum ai trece pe stradă şi oameni dau cu roşii în tine, iar tu nu reacţionezi. S-a ajuns ca oamenii să nu mai aibă aşteptări. Oamenii nu mai sunt atât de motivaţi, ei aşteaptă acum o schimbare totală”, a mai spus David.
Cercetătorul crede că „dacă se va întâmpla din nou un eveniment foarte negativ, care va fi prezentat de mass-media, oamenii se vor activa din nou.
Oamenii au văzut că practic factorul politic nu se teme şi nu reacţionează la acest mişcări, pur şi simplu nu le pasă. S-a ajuns la o nesimţire extraordinară. Este ca şi cum ai trece pe stradă şi oameni dau cu roşii în tine, iar tu nu reacţionezi. S-a ajuns ca oamenii să nu mai aibă aşteptări. Oamenii nu mai sunt atât de motivaţi, ei aşteaptă acum o schimbare totală”,
Daniel David, psiholog
„Nu se întâmplă nimic scandalos”
George Jiglău, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi de Comunicare din cadrul UBB şi cercetător în cadrul Centrului pentru Studierea Democraţiei a explicat:
„Cred că oamenii nu au ieşit în număr aşa de mare deoarece acum nu se întâmplă nimic scandalos. Am urmărit discuţiile, ştiu ce s-a scris pe flyere şi pe materialele de promovare şi am observat că acum nu este un moment în care dinspre agenda politică să vina ceva major scandalos. În zilele acestea nu se intâmplă nimic scanadalos pe justiţie. Sunt discuţii în Parlament, dar nu s-a întâmplat nimic scandalos care să fie dezbătut la TV şi în media, ceva despre care toată lumea să vorbească”.
Jiglău crede că cei care au ieşit acum în stradă sunt, probabil, nucleu dur de protestatari, iar cei care dau consistenţa protestelor de anii trecuţi se mobilizează când e ceva „foarte fierbinte”.
600.000 de oameni au protestat în 5 februarie 2017 în Bucureşti. FOTO Dan Mihai Balanescu/ Facebook
„Nu pot să aibă aceeaşi amploare toate protestele, n-ar trebui să ne aşteptăm la asta”
Cercetătorul susţine că este foarte importante şi termenul de comparaţie: „Noi comparăm, atunci când spunem că a venit puţină lume, cu protestele din februarie 2017 cauzate de Ordonanţa 13. Dacă nu exista acel reper de comparaţie, acum nu ni s-ar fi părut aşa de mici. Acum avem un alt context, nu pot să aibă aceeaşi amploare toate protestele, n-ar trebui să ne aşteptăm la asta. La Budapesta după alegeri au ieşit circa 10.000 de oameni în stradă şi ştirea a apărut peste tot, peste tot se vorbea de asta. Ieri, în România numărul celor care a ieşit în stradă a fost similar, dar nu a impresionat pe nimeni. E până la urmă şi vorba termenul de comparaţie.”
Jiglău susţine că „probabil numărul protestatarilor a fost influenţat şi de vremea frumoasă, mulţi preferând să iasă cu familia la grătar, dar n-aş da vina pe asta. Dacă era ceva scandalos cu siguranţă ar fi ieşit”.
„Cred că oamenii nu au ieşit în număr aşa de mare deoarece acum nu se întâmplă nimic scandalos. Am urmărit discuţiile, ştiu ce s-a scris pe flyere şi pe materialele de promovare şi am observat că acum nu este un moment în care dinspre agenda politică să vina ceva major scandalos. În zilele acestea nu se intâmplă nimic scanadalos pe justiţie. Sunt discuţii în Parlament, dar nu s-a întâmplat nimic scandalos care să fie dezbătut la TV şi în media, ceva despre care toată lumea să vorbească”.
George Jiglău, analist politic
Mingea este în tabăra politicienilor
La protestul de la Cluj s-a vehiculat ideea ca pe lângă proteste să se transmită la Prefectură o listă cu revendicări. „Pentru mine este un semn pozitiv faptul că cei ce protestează se gândesc la soluţii de dialog. Protestul presupune o doză de agresivitate să spunem faţă de cei care te-au enervat. Protestul este un element sănătos pentru democraţie, dar dincolo de asta e bine că protestatarii se gândesc la un pas următor constructiv. Dacă scoatem soluţiile constructive din joc, toată lumea strigă la toată lumea şi nu se ajunge nicăieri. Dacă după protest vine şi partea constructivă e bine să fie din ambele părţi: dinspre societatea civilă s-a făcut pasul, inclusiv prin ceea ce facem noi la Centru pentru Studierea Democraţiei, unde de ani buni vorbim despre reforma electorală, despre o reprezentare mai bună a cetăţenilor, despre încurajarea dialogului între oameni şi politicieni, administraţie, instituţii. Acum mingea ar trebui să fie în partea cealaltă. Dacă avem iniţiativă constructivă din partea protestatarilor, ar trebui ca şi politicenii să răspundă la fel.”
Întrebat în legătură cu discuţiile pe care Centrul pentru Studierea Democraţiei le-a avut cu reprezentanţii partidelor politice în legătură cu reforma propusă, Jiglău a susţinut că nu se aşteaptă la soluţii „peste noapte”:
„Noi vorbim de câţiva ani despre aceste lucruri, dar nu ne aşteptăm să vină peste noapte. E important că tot mai multă lume începe să vorbească despre ideile noastre. Acum 4 ani nu vorbea nimeni despre asta, acum se vorbeşte, nu spun că suntem de acord, dar e important că se discută. Noi trăim în România prin lozinci, s-a crezut multă vreme că votul uninominal sau votul electronic vor rezolva toate problemele ceea ce este greşit. Sunt multe lucruri ce trebuie schimbate şi aceste schimbări nu se fac peste noapte”.
Bogdan Bob Rădulescu a fost unul dintre liderii informali ai protestelor din februarie 2017. FOTO: Arhivă personală
Bob Rădulescu: „Ignoranţi, apatici, infranti, resemnaţi. Aşa pare ca suntem”
Actorul clujean Bogdan Bob Rădulescu, unul dintre cei care în februarie 2017 era nelipsit de la protestele faţă de legile justiţiei, are şi el propriile explicaţii:
„Ignoranţi, apatici, înfrânţi, resemnaţi. Aşa pare ca suntem. Nu. Nici poveste. Eu sunt unul dintre absenţii de la proteste şi sunt absent motivat. Muncesc. Îmi fac treaba în weekend. Dar vă zic care-s celelate două motive mari şi late pentru care nu mai ies la proteste şi vorbesc în numele meu:
1. Eu cred şi simt şi văd că protestul în weekend, plimbarea paşnică timp de două ore, este inutil din cauza timingului prost. Weekend, relaxare, family time, ieşiri, călătorii, linişte, tras sufletul. La asta e bun weekendul. Politica e în pauză în weekend, guvernul şi parlamentul sunt goale, urletul protestelor se bate de ziduri părăsite.
2. Oamenii cu principii si valori, cu bun simţ şi educaţie răspund la proteste paşnice. Se simt, reacţionează, dau înapoi. Tâlharii, penalii, iresponsabilii, nesimţiţii NU AU acelaşi sistem de valori şi referinţă. La ei merge limbajul lor, atitudinea şi comportamentul lor. Peste ei trebuie mers cu hotărâre, în timpul programului de lucru, când fiecare urare de dragoste şi mângâiere iubitoare venită din partea noastră vor avea destinatar. Asta mi-e credinţa si speranţa. Pentru asta o să lupt când vreţi să le răspundem cu aceeaşi monedă. Până atunci...respect vouă, celor din stradă. Aş vrea sa fiu atât de puternic şi răbdător ca voi. Dar nu sunt...”
Moise Guran: „nu o să mă alătur corului de oengişti disperaţi”
„Nu, nu o să mă alătur corului de oengişti disperaţi că nu mai iese lumea în stradă, că ăştia nu ne mai bagă în seamă, că merg înainte ca tancurile… Nici imaturilor de ocazie care vor o răsturnare cu forţa a lui Dragnea, celor care caută harţag (cel mai des pe facebook, din fericire) şi se declară dezamăgiţi de civilitatea paşnică a demonstranţilor. Şi unii şi alţii au propriul rol exact în ceea ce ei consideră a fi un eşec. Nu şi eu”, a scris pe blogul său jurnalistul Moise Guran.
„Oamenii care au participat nu sunt soldaţi. Nu au un profil din ăsta de răspuns ostăşesc la o chemare la oaste. Şi bine că nu-l au! Asta înseamnă doar că au conştiinţe şi o personalitate mai liberă, că judecă lucrurile cu capul lor şi, dacă chemarea unei beri e mai puternică, asta e! Dar, la nevoie, ei vor fi, la fel ca atunci, în februarie, nucleul (grupul de nebuni) în jurul căruia se vor strânge zeci de mii, poate chiar sute de mii. Şi momentul ăla nu e deloc departe. Trebuie felicitaţi, nu descurajaţi! Ce proiect de Centenar mai serios poate exista decât reclădirea conştiinţei naţionale? De ce ar trebui să fie Centenarul o suită de serbări în care spargem banii ca să ne felicităm şi să facem tumbe în faţa politicienilor? Acesta este Centenarul nostru!”, este una dintre explicaţiile lui Moise.
Citeşte şi
UPDATE VIDEO Protest la Cluj: „Dăncilă, nu uita, azi îţi vrem demisia!“, „PSD, ciuma roşie“
Se încarcă comentariile...
