ANALIZĂ Cât de bine e să ne răsplătim cu bani copiii de nota 10? Specialiştii: un compromis dramatic necesar în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bacalaureat 2014. Afişarea rezultatelor  FOTO: Adevărul
Bacalaureat 2014. Afişarea rezultatelor  FOTO: Adevărul

Moda premierii cu bani a copiilor care au luat media 10 la Bac sau la Evaluarea Naţională, atât din partea autorităţilor, cât a părinţilor, este, aşa cum spun specialiştii, un compromis dramatic, dar util. Partea bună: stimulentul financiar poate fi o cale pentru a se reînvia un concept ucis, în trecut, în România: învăţătura e calea regală spre succes. Partea proastă: copiii vor aştepta, pentru orice lucru bun, răsplata în bani.

Cei 1.000 de euro pe care un părinte din Botoşani trebuie să-i dea fiicei sale care a luat 10 la gestul Guvernului de a-i premia cu bani pe elevii care au luat medie maximă examenele naţionale, la care se adaugă premiile, tot în bani, ale autorităţilor locale, sunt premisele de la care „Adevărul“ a făcut o analiză în care a încercat să vadă cât de potrivite sunt aceste „bonusuri“ şi care sunt efectele asupra copiilor.
Jurnaliştii au stat de vorbă cu profesori, părinţi, psihologi, sociologi şi reprezentanţi ai firmelor de recrutare. O concluzie comună: elevii de 10 trebuie felicitaţi şi merită o recunoaştere publică. Diferenţele de opinie au apărut, însă, în privinţa răsplatei: le dăm sau nu bani copiilor cu note maxime?

„Trebuie gesturi dramatice“

cluj

Psihologul Daniel David (foto dreapta, sursa: Adevărul) crede că premierea în bani a elevilor de 10 este „un lucru bun“, care poate arăta că educaţia este calea spre succes în viaţă: „A avea medii de 10, 7 şi 5 ţine de normalitate, dar, în România, grila valorilor nu este normală. Aşadar, pentru a arăta că educaţia este calea regală spre succesul în viaţă, trebuie făcute câteva gesturi mai dramatice şi atipice“.

David consideră că, dacă i se explică elevului pentru ce a primit acei bani, atunci soluţia banilor este bună:

„Nu văd efecte secundare, dacă premiul în bani este prezentat copilului ca o consecinţă a comportamentului său. Adică l-a primit deoarece a învăţat bine, nu ca un determinant al comportamentului, adică «te plătesc ca să înveţi». În România, noi sărim dintr-o extremă în alta. Mulţi ani ni s-a arătat că educaţia nu mai este calea regală spre succesul social. Acum trecem într-o alta extremă, în care educaţia aduce direct bani. Într-o ţară aşezată, nu ar fi nevoie de acesta extremă. În România este, însă, nevoie ca să ieşim din extrema iniţială. Sper ca, apoi, să putem intra în normalitate“, spune Daniel David.

Eficienţa unei astfel de premieri ar putea fi mult mai mare la nivel social şi emoţional dacă s-ar oferi eşalonat aceşti bani - este de părere un alt psiholog clujean, Alina Rusu - de exemplu sub forma unui sistem de burse oferite pe parcursul primului an de liceu/facultate.

„Orice va face, va trebui să-i dea bani“

„Oare câte ţări fac lucrul acesta, să premieze elevii care au luat media 10 la Bacalaureat sau la Evaluarea Naţională?“, se întreabă sociologul clujean Ioan Hosu. El afirmă că s-ar gândi bine înainte să le dea în bani elevilor de 10 şi dezaprobă modul în care unii părinţi găsesc potrivit să-şi motiveze astfel copiii. „Elevul nu trebuie să fie motivat prin bani, pentru că părintele va ajunge în situaţia în care orice face copilul va trebui să-i dea bani. Din păcate, trăim într-o ţară a stimulentelor, a premiilor“, spune sociologul. Opinia sa este împărtăşită şi de un părinte. „Educaţia de tip recompensă ne deformează şi ne desocializează“, susţine Cristina Grigore, un părinte, fost cadru didactic şi coordonatorul Fundaţiei „Părinţi Clujeni“.

Tot el dezaprobă şi modul în care unii părinţi găsesc potrivit să-şi motiveze copiii să înveţe: prin bani, cum a fost cazul tatălui din judeţul Botoşani care i-a promis fiicei că pentru fiecare sutime obţinută peste 9 îi va da 100 de lei.
„Elevul nu trebuie să fie motivat prin bani pentru că părintele va ajunge în situaţia în care orice face copilul va trebui să-i dea bani şi aceasta nu e bine deloc“, spune sociologul.

Hosu susţine că trebuie să existe o recompensă pentru orice fel de performanţă şcolară, dar nu prin bani.

„Statul, indiferent că vorbim de autorităţile locale, fie de cele centrale, trebuie să aibă grijă de toată categoria de absolvenţi. E normal ca unii să aibă 10, iar alţii să pice. Mă întreb dacă elevul care a avut media 9.99 nu merită să fie premiat?“, consideră sociologul.

Formele prin care ar trebui compensaţi aceşti elevi merituoşi ar putea fi variate. Hosu vorbeşte de tabere educaţionale, internship-uri, accesul la anumite softuri de care elevul are nevoie, chiar admitere fără examen la facultate (în cazul elevilor de liceu cu 10).
„Ce ne asigură această investiţie? Ce efecte ulterioare oferă? Statul trebuie să se asigure că aceşti bani se duc pe dezvoltarea ulterioară a elevului, pe traseul său educaţional. Banii s-ar putea duce pe mici distracţii, haine…“, este de părere sociologul.

„Astfel îşi face Guvernul publicitate“

cluj

O opinie asemănătoare are şi George Butunoiu (foto dreapta, sursa: Facebook), deţinătorul unei firme de recrutare din Bucureşti:

„Aceste premii în bani nu sunt un exemplu bun. Să le dai astfel de premii e indecent, nepotrivit şi neelegant. E normal să îi feliciţi, să îi faci să se simtă speciali, dar nu să le dai bani. Astfel îşi face Guvernul publicitate“, consideră head hunter-ul.

Răsplata, anunţată înainte, nu după

Inspectorul şcolar general al judeţului Cluj, profesorul Valentin Cuibus, afirmă că elevii nu au învăţat pentru bani în cei 8, respectiv 12 ani: „Orice lucru care duce la premierea unor performanţe este binevenit. Iar premiile în bani le oferă posibilitatea de a-şi cumpăra ce vor“.

Un alt dascăl, dar din sistemul privat de învăţământ, Simona Baciu (foto mai jos, sursa: Facebook), directoarea Transylvania College, o şcoală internaţională unde învaţă copii din toată lumea, zice că „datoria unui elev este să înveţe“. Directoarea se întreabă de ce, la noi, „toate lucrurile apar după“ şi militează pentru adoptarea unei strategii coerente, transparente şi pe termen lung pentru recompensarea, doar din fonduri extrabugetare, a celor mai buni elevi. Această strategie, subliniză Baciu, ar trebui anunţată la începutul anului şcolar, nu după ce elevii au obţinut rezultatele.

simona baciu cluj foto

„Banii nu trebuie să vină din PIB. Mă întreb ce face un copil de clasa a VIII-a cu banii şi mă mai întreb ce vor înţelege din acest gest al Guvernului elevii care a avut 9,90 la examenele naţionale pentru că şi ei sunt foarte buni. Vom vedea la anul dacă acest gest a avut efecte pe termen lung şi dacă vom avea mai mulţi elevi de 10“, afirmă Simona Baciu.

Aceasta s-a întors recent de la un congres internaţional unde s-au discutat strategiile în educaţie pe viitor.

„Prin aceste premii, noi cumpărăm, într-un fel, excelenţa. Nicăieri în lume, guvernele nu premiază elevii care au luat 10 la BAC“, susţine specialistul în educaţie.

Elev de 10 la BAC: „În cazul nostru, banii sunt o motivaţie foarte bună“

cluj

Doriana Şandru (foto dreapta, sursa: arhivă personală) din judeţul Cluj, unul dintre cei 104 elevi care au obţinut media 10 la Bacalaureat, consideră premiul în bani o idee foarte bună.

„Poate unii elevi ar folosi banii să se înscrie la facultate, la o tabără culturală. Banii sunt un mijloc prin care copiii îşi pot rezolva probleme sociale. În cazul nostru (n.r. al elevilor de a XII-a), banii sunt o motivaţie foarte bună, însă banii nu trebuie să fie mereu o motivaţie“, consideră aceasta.

Ce să facă cu banii elevii de a VIII-a? Doriana Şandru vine cu ideea deschiderii unui cont la care să aibă acces acei elevi după ce împlinesc 18 ani. „Părinţii trebuie să-i încurajeze şi să-i formeze cât mai bine. La unii părinţi e o problemă în sensul că nu ştiu să gestioneze banii, iar atunci ideea unui cont e mai bună“, adaugă eleva.

Anomaliile sistemului

Anul acesta, Guvernul a decis ca toţi cei 104 elevi care au avut media 10 la Bac să fie răsplătiţi cu câte 3.000 de lei, iar cei 225 de copii care au obţinut media maximă la Evaluarea Naţională primesc câte 2.000 de lei de la stat.

cluj

Un alt exemplu de stimulare cu bani a performanţei şcolare vine de la Botoşani. De data aceasta, de la un părinte. Marius Oroşanu (foto dreapta îîmpreună cu fiica şi soţia sa, sursa:arhiva personală), liderul Cartelului Sindical Alfa de la Botoşani, a pus un pariu inedit cu fiica sa, Ana Maria, înainte de ca aceasta să dea Bacalaureatul: i-a promis că-i dă 100 de lei pentru fiecare sutime obţinută peste nota 9 la media finală de la examen. Acum are să-i dea 1.000 de euro. Un alt exemplu unde lucrurile sunt duse la extrem este în Braşov. Potrivit unei hotărâri de Consili Local, şcolarii de gimnaziu şi liceu care au terminat clasa pe locurile I, II şi III, au primit de la bugetul local suma de 300, 200, respectiv 100 de lei, drept recompensă pentru performanţa lor şcolară.

Mai puteţi citi:

REZULTATE BAC 2014 Elevii care au luat 10 la Bacalaureat vor fi premiaţi cu 3.000 de lei

REZULTATE BACALAUREAT 2014. Singura absolventă de liceu tehnologic din ţară  cu 10 la Bac: „în România ar trebui schimbat TOTUL”

Pariul costisitor al unui părinte cu fiica sa: pentru fiecare sutime obţinută peste nota 9 la Bac, tatăl plăteşte 100 de lei

FOTO VIDEO Cei mai buni elevi al Braşovului, premiaţi într-o ceremonie festivă. Evenimentul a fost o premieră pentru oraşul de la Poalele Tâmpei

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite