Alexandru cel Mare al chitarei, puştiul talentat care cucereşte premiu după premiu: „Vreau să fiu vultur, nu găină“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alexandru Mare, micul chitarist  FOTO: arhivă personală
Alexandru Mare, micul chitarist  FOTO: arhivă personală

Alexandru Mare este un băiat de 11 ani din Cluj care iubeşte chitara, instrument ce i-a adus multe satisfacţii: peste 30 de premii naţionale şi internaţionale. Copilul este convins că viitorul lui se leagă de muzică.

Mare, cum îi zic prietenii, e un băiat de 11 ani care pe lângă Matematică, Română şi alte materii învaţă cum să fie cel mai bun la chitară clasică. Şi e deja un nume printre cei care studiază acest instrument în România. Cele 35 de premii câştigate, la 23 de concursuri naţionale şi internaţionale, îl plasează printre cei mai buni. Însă nu se va opri aici, ci, ambiţios din fire, vrea să fie la fel de bun, poate chiar să-l depăşească pe cel pe care-l admiră: Gabriel Bianco, chitarist francez. Primul pas l-a făcut deja: nu vrea să se oprească din cântat.

O şansă la un milion

Alexandru tocmai a început clasa a VI-a la Şcoala Elf din Cluj-Napoca, unde, în urmă cu doi ani şi jumătate, a avut parte de o şansă la care alţi copii nici nu se gândesc: a fost testat la şcoală ca să vadă ce abilităţi artistice are.
„Cine să mă întrebe asta când eu eram elev? Oare câţi copii vor păzi în continuare oile dacă nu sunt testaţi şi nu sunt îndrumaţi în direcţia bună?“, se întreabă tatăl lui Alexandru, Emil Mare. 

alexandru mare foto
”Lui Alexandru i s-a spus că e nativ muzical“, adaugă acesta.

Părintele este cel care-l însoţeşte la toate concursurile din ţară şi peste hotare. Emil Mare mai are două fete, ambele talentate în ceea ce priveşte pianul, instrument de care însă Alexandru nu s-a arătat niciodată interesat. „Surorile mele erau tot timpul ocupate, cântau la pian, şi de aceea nu am ales pianul“, explică puştiul.
În schimb, la şcoală i-a făcut cu ochiul chitara. Se şi vedea star rock.

„La început am crezut că e chitară rock. Făceam doar exerciţii şi nu mi-am dat seama. După aceea am cântat şi a început să-mi placă“, adaugă Alexandru.

„E capcana în care cad toţi copiii“, completează tatăl zâmbind. Iar ca să-l încurajeze, profesorul său, Ştefan Trifan, i-a spus că un chitarist care cântă muzică clasică poate oricând să cânte alte genuri. „Chitara clasică e cea mai completă şi complex“, zice şi tatăl.

Primul concurs, primul premiu

În februarie 2013 s-a apucat de chitară şi o lună mai târziu mergea la primul său concurs în Secuime, la Odorheiu Secuiesc. „A fost primul său premiu III“, spune tatăl. Apoi au urmat concursuri naţionale la Craiova, Cluj şi Bucureşti. La toate s-a clasat pe prima poziţie a podiumului. „Concursul cel mai dificil şi neaşteptat a fost la Bucureşti, în decembrie 2013, în primul an de studiu la chitară. Luase premiul I la categoria sa la competiţiile din Craiova şi Cluj. În decembrie era competiţia de la Bucureşti. Profesorul nu i-a recomandat să meargă. Considera că nu sosise încă timpul. Şcoala muzicală de acolo, din Bucureşti, e în competiţie cu cea de la Cluj. Noi am mers să vedem cum e. Iar surpriza mare a fost că Alexandru a luat premiul I“, povesteşte tatăl.

Pentru Alexandru, fiecare concurs e o oportunitate de a învaţă ceva, e încă o bătălie câştigată cu el însuşi şi încă un pas spre cariera la care visează.

„La fiecare concurs nu mergem cu ideea să câştigăm un premiu, ci să arătăm ce ştim noi să facem. Alexandru este conştient că trebuie să cânte cât mai bine, că trebuie să se autodepăşească. E o luptă a lui cu el însuşi“, afirmă Emil Mare.
alexandru mare foto

Întâlnirea cu chitaristul de la Duo Melis

Cea mai grea încercare, spune puştiul, a fost anul acesta, în vară la Cluj, la concursul internaţional de chitară clasică care l-a solicitat foarte mult. În cadrul competiţiei l-a cunoscut şi pe chitaristul Alexis Muzurakis (foto mai jos, credit foto: arhivă personală), membru al trupei Duo Melis, band faimos în toată Europa printre cunoscătorii de chitară clasică. „La concursul din Cluj, din august, unde a cântat şi Duo Melis, am muncit cel mai mult. Muzurakis mi-a lăsat impresia unui om calm, relaxat“, povesteşte Alexandru.

„Într-o zi va ajunge departe“, asta i-a spus muzicianul Alexis Muzurakis tatălui lui Alexandru, după un masterclass.
alexandru mare foto

Puştiul îl impresionase atât prin modul în care a cântat atât la curs, cât şi în competiţie, unde a câştigat premiul I la secţiunea solişti, la categoria vârstei sale, premiul al II-lea la categoria superioară vârstei sale, dar şi premiul I la secţiunea muzică de cameră. „Nu e o afirmaţie o izolată. Şi în Italia a fost remarcat. Chitaristul Gabriel Bianco, pe care Alexandru îl admiră, i-a spus că, atunci când era de vârsta lui, el nu cânta piese aşa dificile“, adaugă tatăl.

Studiază chitara zi de zi

O zi din viaţa lui Alexandru arată ca acea a unui adult. Este foarte aglomerată şi totul e împărţit pe ore: merge la şcoală, pe care o termină pe la ora 16.00 sau 18.00, depinde de zi, se întoarce acasă, îşi face temele, studiază la chitară şi pe la un 21.30 ia perna în braţe. În vacanţă e mai lejer, dar nu lipsesc, dintr-o zi, orele suplimentare de teorie muzicală, studiu la chitară şi tenis. Cu o săptămână-două înainte de fiecare concurs studiază zilnic câte patru ore.

„La şcoală face o oră de muzică, iar teoria muzicală şi studiul la chitară le face în privat“, mai spune Emil Mare. Părinţii suportă tot ce înseamnă costurile pentru concursuri. Puştiului îi plac sporturile, însă nu poate practica orice sport deoarece are unghii care-l ajută să cânte la chitară. „Dacă-şi rupe o unghie, o lună nu e pe baricade“, explică tatăl. Din acest motiv, părinţii l-au dat la tenis.

Vulturul şi găina

Anul acesta, în prima zi de şcoală, diriginta le-a spus o anecdotă ca să le arate cât de importantă este educaţia, descoperirea şi susţinerea unor abilităţi în timp util.

„Un indian a găsit un ou de vultur şi l-a pus printre cele de găină, iar vulturul a crescut ca şi găinile. Şi într-o zi, vulturul a văzut un alt vultur pe cer, a exclamat impresionat cât e de frumos, iar găina i-a zis: stai liniştit că tu nu vei deveni unul. Doamna profesoară ne-a întrebat ce vrem să fim: vultur sau găină. Eu am răspuns că vreau să fiu vultur“, încheie Alexandru Mare. 

Mai puteţi citi:

Cum a reuşit o copilă de 7 ani, din Cluj, să cucerească lumea cu un pian moştenit de la bunica-artistă: „Când eram mică, numai Bach ştiam să zic“  

La doar 7 ani, Ana Luminiţa Cipriana Pop are un palmares impresionant: 9 premii la concursuri naţionale, aproape toate de I. Fetiţa a câştigat, recent, primul premiu I la o competiţie internaţională, găzduită în casa memorială a marelui Verdi de la Milano.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite