Sabin Gherman, verdict final din inima Ardealului: „Iohannis a fost, mai întâi, preşedintele Clujului, apoi al Trasilvaniei, apoi al României”

Sabin Gherman, verdict final din inima Ardealului: „Iohannis a fost, mai întâi, preşedintele Clujului, apoi al Trasilvaniei, apoi al României”

Klaus Iohannis, alături de susţinători, în Piaţa Universităţii

Clujul a fost judeţul în care candidatul Klaus Iohannis a obţinut cel mai mare număr de voturi din ţară – 306.068 şi în care au avut loc cele mai mari mişcări de protest împotriva condiţiilor de vot în diaspora, fapt care a atras prezenţa la vot masivă a nehotărâţilor.  Clujul a făcut diferenţa la alegerile prezidenţiale 2014, dând orientarea votului spre Iohannis, spun specialiştii consultaţi de Adevărul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Clujenii au ieşit masiv la vot şi l-au ales pe candidatul ACL, Klaus Iohannis, care a obţinut 306.068 de voturi, adică 73,82% în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Contracandidatul PSD-PC, Victor Ponta, a fost votat de 108.519 de clujeni, adică 26,17%. Procentual, Iohannis a obţinut cel mai bun rezultat în Sibiu (79,48%), însă dacă e să analizăm numărul de votanţi situaţie e diferită. Cele mai multe voturi le-a obţinut la Cluj – 306.068, faţă de cele 199.416 voturi obţinute în Sibiu. De asemenea, în Cluj au avut loc cele mai mari manifestaţii de protest faţă de condiţiile de vot în diaspora, lucru care a avut un rol important în motivarea nehotărâţilor care nu au mers la vot în primul tur. 
„Clujul a făcut diferenţa”
 
Clujul a fost în topul prezenţei naţioanle la vot, după judeţul Ilfov – 69,56% din alegători, faţă de 80,17, cât s-a înregistrat la Ilfov. În condiţiile în care pe listele permanente din Cluj sunt înscrise pe listele permanenete 602.194 de alegători, au votat 418.723 persoane. Pe listele suplimentare au votat 66.137 de persoane. Copreşedintele ACL Cluj, Daniel Buda, a recunoscut că prezenţa masivă la vot se datorează spiritului civic al clujenilor şi nu mobilizării partidului: „În primul rând prezenţa masivă e meritul clujenilor. Noi prin structura de partid am încercat sa-i mobilizăm, dar e în primul rând meriturl clujenilor. Au contat foarte mult şi cele două mitinguri absolut spontane care au vut loc la Cluj, o demonstraţie de civism pe care mulţi nu le-au anticipat”. Pe de altă parte, europalamentarul PNL, Alin Tişe, a susţinut: „Românii au demonstrat că votul lor contează. Clujenii au fost cei mai importanţi români pentru că au dat orientarea spre Iohannis. Clujul a făcut din nou diferenţa”. 
 
„Iohannis a fost mai întâi preşedintele Clujului”
 
„Mai întâi Iohannis a fost preşedintele Clujului, apoi al Transilvaniei şi apoi al României. Clujul se află în situaţia Timişoarei din 89 – practic de aici a început să se rostogolească revolta împotriva unui sistem – evident păstrând proporţiile. De la Cluj a pornit pentru că la fel ca în Banat există un mai consistent sentiment al solidarităţii cu cei de peste graniţe. Liderii de la Bucureşti  n-au ştiut niciodată cum să-şi apropie Ardealul şi Banatul. Pe de altă parte, nici Ardealul şi nici Banatul nu şi-au abandonat o anumită memorie a mittel Europa, o anumită etică şi au păstrat pur şi simplu o distanţă igienică faţă de Dâmboviţa. Dacă sunt deştepţi politicienii înţeleg din această revoltă faptul că este împotriva tuturor”, a declarat pentru „Adevărul” jurnalistul clujean Sabin Gherman.   
 
Mai întâi Iohannis a fost preşedintele Clujului, apoi al Transilvaniei şi apoi al României. Clujul se află în situaţia Timişoarei din 89 – practic de aici a început să se rostogolească revolta împotriva unui sistem – evident păstrând proporţiile. 
Sabin Gherman, jurnalist
 
Ce se întâmplă cu Declaraţia de la Cluj
 
Peste 10.000 de persoane au participat, vineri seară, la mitingul organizat la Cluj-Napoca privind condiţiile de vot în diaspora.  Aceasta după ce sâmbăta trecută, cel puţin 10.000 de clujeni au protestat din nou. Revendicările oamenilor nu s-au limitat la problema votului în diasporă, ci a fost citit şi aprobat de mulţime un adevărat proiect de ţară, intitulat „Declaraţia de la Cluj”, care conţine prevederi privind drepturile cetăţeneşti, reforma politică, justiţie, educaţie, sănătate, resurse naturale şi viaţa socială. Întrebat despre Declaraţia de Cluj, Buda a spus: „Ştiu despre Declaraţia de la Cluj. În mod cert toate prevederile din Declaraţie care înseamnă o însănătoşire a vieţii publice şi care ţin de binele cetăţenilor vor fi preluate de către noi. Acele solicitări reprezintă vocea străzii de care trebuie ţinut cont”.  
Votul în Cluj-Napoca
 
În Cluj-Napoca, Iohannis a câştigat cu un scor zdrobitor: 78.06%, fiind votat de 162.047 de persoane. În acest timp, Victor Ponta a obţinut  21.93%, adică 45.527 de voturi. În topul localităţilor clujene care au votat pentru candidatul ACL se situează comuna Sic - 92.46%, în timp pe Ponta a obţinut 7.53%. 
 
Ponta a câştigat în patru comune din Cluj
 
Candidatul PSD-PC a câştigat în trei comune din Cluj:  Jichişu de Jos (53.47%), Bobîlna (55,09%), Sînmărtin (75.62%)  şi Cămăraşu (54,16%). În Jichişu de Jos, Sânmărtin şi în Bobîlna, primarii au trecut, în urmă cu circa o lună de zile, la PSD în urma „Ordonanţei traseiştilor”. La Cămăraşu este vorba despre un primar social-democrat. 
 
Cum s-a votat în zona metropolitană 
 
În marile comune din jurul municipiului Cluj-Napoca, practic în zona metropolitană, Iohannis a câştigat detaşat. În Feleacu, candidatul ACL  a obţinut cele mai multe voturi –85.99%; urmează Floreşti cu 82.80%; Baciu - 78.77%; Apahida- 74.18%; Gilău - 73.15% ; Chinteni - 63.75%. 
 
Citeşte şi
 
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: