Albert Einstein a călcat pe urmele unui matematician clujean în ceea ce priveşte Teoria relativităţii

Albert Einstein a călcat pe urmele unui matematician clujean în ceea ce priveşte Teoria relativităţii

Imaginea lui Janos Bolyai a apărut pe mai multe timbre editate de Poşta maghiară şi cea română

Unul dintre cei mai mari matematicieni ai lumii, János Bolyai, s-a născut la 15 decembrie 1802, în Cluj-Napoca. Lucrările lui în ceea ce priveşte geometria neeuclidiană fac din el un precursor al teoriei relativităţii descoperită de Einstein. Cunoscutul matematician Gauss spunea despre Bolyai că este „un geniu de primă mărime“.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Dorin Isoc, profesor în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a menţionat pentru „Adevărul“ că „Janos Bolyai este printre puţinii oameni de ştiinţă clujeni de valoare mondială“. Cea mai mare Universitate din Ardeal, Babeş-Bolyai, este numită după biologul Victor Babeş şi după matematicianul Janos Bolyai. „János Bolyai, (născut în 15 decembrie 1802, la Cluj, Ungaria [acum Cluj, România], a murit în 27 ianuarie 1860, Târgu-Mureş, Ungaria [acum Târgu Mureş, România]) este un matematician maghiar şi unul dintre fondatorii geometriei neeuclidiene - o geometrie care diferă de geometria euclidiană în ceea ce priveşte definiţia liniilor paralele. Descoperirea unei geometrii alternative consistente care ar putea corespunde structurii universului a ajutat la eliberarea gândirii matematicienilor în ceea ce priveşte studiul conceptelor abstracte fără a lua în seamă posibilele legături cu lumea fizică“, se arată în Encyclopaedia Britannica despre Bolyai. 

Precursor al lui Einstein

„Deşi este uşor de a vizualiza o suprafaţă plană şi o suprafaţă cu curbură pozitivă (de exemplu, o sferă, cum ar fi Pămîntul), este imposibil de a vizualiza o suprafaţă hiperbolică cu curbură negativă, în afară de situaţia unei mici zone localizate care ar arata ca o şa. Deci, conceptul de suprafaţă hiperbolică pare să fie împotriva oricărui simţ al realităţii. Acesta a reprezentat cu siguranţă o abatere radicală de la geometria euclidiană, şi a constuituit primul pas pe calea care ar duce la Teoria Relativităţi a lui Einstein“, se arată în storyofmathematics.com. 

Matematician, violonist şi spadasin

Despre viaţa lui, Encyclopaedia Britannica, arată „Până la vârsta de 13, Bolyai a stăpânit calculul şi mecanica analitică sub tutela tatălui său, matematicianul Bolyai Farkas. El a devenit, de asemenea, un violonist talentat la o vârstă fragedă şi mai târziu a fost recunoscuta ca un spadasin superb. A studiat la Colegiul de Inginerie Regal din Viena (1818-1822), şi a servit în armata inginerie corp (1822-1833)“.

Considerat un geniu de Gauss 

Janos Bolyai a pus, în 1823, bazele geometriei neeuclidiene.  „De la tatăl lui a moştenit interesul pentru postulatul al V-lea al lui Euclid,conform caruia printr-un punct poate fi trasata numai o singura dreapta paralela la o dreapta data.De-a lungul timpului multi matematicieni incercasera fara succes sa-l demonstreze,printre acestia numarandu-se si tatal sau care,nereusind nici el dupa 20 de ani de incercari,l-a avertizat de dificultatile care-I stateau in cale.Cu toate acestea János n-a renuntat,si,in 1823,dupa incercari zadarnice de a demonstra axioma euclidiana(cel de-al V-lea postulat,numit al paralelelor),i-a venit ideea de a construi o noua geometrie fara axioma paralelelor,numita de el geometrie absoluta: <<Din nimic eu am creat o intreaga noua lume>>,a anuntat el victorios pe tatal sau intr-o scrisoare din 3 noiembrie 1823.Fiind ofiter,in timpul unei permisii(1824) a lasat tatalui manuscrisul lucrarii redactat in prima sa forma“, sea rată într-un articol publicat în ro.math.com. În 1830 Farkas Bolyai a terminat traducerea lucrarii fiului său si a tiparit-o.Primele exemplare au aparut in iunie 1831,din care unul l-a trimis fiului sau,iar altul l-a trimis lui Gauss,rugandu-l sa-l citeasca si sa-si spuna parerea. Gauss i-a raspuns după insistenţe: << Tu vei fi pentru un moment probabil şocat cand eu voi incepe spunand ca eu nu pot sa-l laud,eu nu pot sa fac nimic altceva decat sa ma laud pe mine insumi.Intregul continut al lucrarii,drumul pe care l-a ales fiul tau si rezultatele la care a ajuns,coincid aproape pe de-a-ntregul cu meditatiile mele proprii,care m-au preocupat,in parte,acum vreo 30-35 de ani>>. De abia dupa moartea lui Gauss a devenit cunoscuta si publicata o scrisoare a lui din februarie 1832,adresata fostului sau elev,matematicianului Gerling,in care el recunostea meritele lui János Bolyai:<<Zilele acestea am primit o mica lucrare despre geometria neeuclidiana,in care am gasit toate ideile si rezultatele mele proprii deduse cu mare eleganta,desi,din cauza formei concentrate,ceva mai greu de urmarit pentru un strain de acest subiect.Autorul este un foarte tanar ofiter austriac,fiul unui prieten al meu din tinerete,cu care discutam aceste probleme prin 1796,pe cand ideile mele erau departe de a fi ajuns la maturitatea la care a ajuns acest tanar prin propriile lui ganduri.Il consider pe acest tanar von Bolyai ca pe un geniu de prima marime>>", se mai arată în sursa citată. 
 
Recunoscut după moarte

„Raspunsul l-a dezamagit profund pe tanarul János,care l-a banuit pe Gauss ca vrea sa-I conteste prioritatea descoperirii.El a facut o depresie psihica si,devenind inapt pentru serviciul militar,a fost pensionat definitiv cu gradul de capitan,in data de 11 iunie 1833,la varsta de numai 31 de ani“, se mai arată în ro.math. El –a întors în Ardeal unde a continuat cercetările. În 1840, rusul Nicolae Lobacevski publica la Berlin o carte despre geometria ne-euclidiană. în urmatorii 2 ani si jumatate, Bolyai a redactat "Notele critice cu privire la cercetarile geometrice ale lui Lobacevski",care demonstrau ca acesta pusese bazele unei geometrii identice cu cea descoperita de el cu câţiva ani înainte. În 1860, Janos Bolyai avea să moară la Târgu-Mureş, iar importanţa descoperirilor sale avea să fie remarcată postum. În următorii ani, lucrarea sa este publicată în italiană, engleză şi franceză, iar concluziile sale sunt folosite de matematicieni importanţi. Numele Bolyai îl poartă un crater cu un diametru de 135 de kilometri, aflat pe partea întunecată a Lunii. Craterul a fost denumit astfel în 1970, de Uniunea Astronomică Internaţională.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: