A început atacul căpuşelor: 97% din ele poartă bacteria care dă boala Lyme
0
Riscul de a fi muşcat de căpuşe nu mai ţine de activităţile în aer liber, la ţară, care erau de obicei asociate cu acest pericol. Cercetătorii spun că, în ultima vreme, căpuşele s-au mutat la oraş. Astfel, cele mai multe victime se pomenesc muşcate în parcuri, în curtea grădiniţei sau a blocului. Mai mult, dispozitivele promovate ca anti-căpuşe nu au un efect prea puternic.
Când un picnic se ”soldează” şi cu câteva muşcături de căpuşe, victimele ajung inclusiv la Secţia de Parazitologie a Facultăţii de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj, unde specialiştii analizează insectele care au produs muşcături. Scopul analizei este de a stabili dacă e vorba sau nu de căpuşa care poate transmite bacteria ce declanşează boala Lyme.
„Cei care au fost muşcaţi merg la Spitalul de Infecţioase, li se extrag căpuşele, după care vin la noi ca să le identificăm. În ultimii ani, marea majoritate a acestora au luat căpuşe din Cluj-Napoca, din curtea grădiniţei, din Parcul Central, din Parcul Rozelor sau din curtea proprie. Nu mai e necesar să mergi în pădure, la ţară sau la oi”, atrage atenţia Gianluca D`Amico, cercetător în cadrul instituţiei şi specialist în domeniu.
Omul este una din gazdele accidentale ale căpuşelor, însă nu se poate vorbi de o specie „exclusivă”.
„Sunt câteva specii care se fixează pe tot ce mişcă: de la şoareci la şobolani, păsări, la câini şi pisici. Şi omul se încadrează la astfel de gazde. Aşadar, dacă mergem la o turmă de oi şi luăm căpuşe nu se poate spune că le-am luat de la ele. Căpuşa nu trece niciodată de la o gazdă la alta. Odată fixată, ea trebuie să îşi termine ciclul de evoluţie pe gazda respectivă, dacă e larvă, se transformă în nimfă, dacă e nimfă se transformă în adult. Niciodată nu luăm căpuşa de la animal în mod direct. Căpuşele care stau pe oi nu au legătură cu boala Lyme, de cele mai multe ori sunt pe şoareci sau şobolani”, subliniază Gianluca D`Amico.
„Mutarea” căpuşelor la oraş a fost favorizată de numărul mare de gazde pe care le pot găsi aici.
„Nu le putem opri, aşa că în ultima vreme avem mai multe căpuşe de la oraş decat de la ţară. E vorba mai ales de oamenii care ies în aer liber la sfârşitul săptămânii.
„Sezonul ieşirilor de acest fel a început cam de o lună. Iarna aceasta a fost mai blândă, aşa că s-au găsit căpuşe şi în acest anotimp, lucru care se întâmplă foarte rar”, adaugă cercetătorul.
De lunea până miercurea, inclusiv, la USAMV se prezintă pentru identificarea căpuşelor, cam 20 de persoane pe zi. Apoi, numărul scade, după care ciclul se reia, după weekend.
Rezultatele analizelor efectuate de universitarii clujeni nu sunt prea liniştitoare. „Din aproximativ 100 de căpuşe analizate în acest sezon, 97 erau «Ixodes ricinus», specia care este potenţial vector pentru boala Lyme. Este cea mai răspandită căpuşă din Europa şi din România, nu este ceva neobişnuit. Se urca pe absolut orice mişcă, nu preferă omul în mod deosebit”, explică D`Amico.
Dar nici nu e momentul să ne panicăm: „S-a constatat că detectarea căpuşei purtătoare de Lyme nu înseamnă neapărat şi prezenţa bolii, lucru stipulat şi într-o directivă europeană. Din contră, s-a dovedit că 80% din bolnavii de Lyme din Europa nu ştiu să fi fost muşcaţi de o căpuşă vreodată. Aceasta rămâne vectorul de transmisie, dar muşcătura de cele mai multe ori rămâne neobservată. Căpuşa se urcă pe noi în stadiul de larvă, nici nu se vede cu ochiul liber. Ea se hrăneşte pe noi în două-trei zile şi apoi cade, nici nu apucăm să o vedem”, precizează doctorandul.
Specialistul nu are mare încredere în brăţări şi alte dispozitivele anti-căpuşe aflate pe piaţă în prezent.
„Eu primesc capuşe si de la oameni cu dispozitive promovate ca anti-căpuşe, repelenţi, cum le spunem noi. Cu siguranţă ajută, dar nu 100%”, este acesta de părere.
Singurele metode eficiente rămân, în acest fel, cele clasice: verificarea zilnică a corpului, purtarea la ieşirile în aer a pantalonilor lungi introduşi în şosete şi, mai ales, a pălăriilor - căpuşele din păr fiind ulterior foarte greu de observat.
O dată găsită o căpuşă în piele, se recomandă prezentarea la specialist pentru extragerea ei. Se verifică, de asemenea, si apariţia la nivelul pielii a aşa-numitului eritem migrator (o leziune roşiatică sub formă de cerc care se dezvoltă în jurul muşcăturii, n. r. ), unul din semnele timpurii ale bolii Lyme.
Cunoscută ca „boala cu 1000 de feţe”, boala Lyme se tratează cu antibiotic, în cazul în care este depistată în primul stadiu al infecţiei.
În caz contrar, boala poate da o multitudine de complicaţii, unele foarte grave, cum ar fi afectarea ochilor, inimii şi încheieturilor şi putând avansa până la paralizie.
La Cluj, vremea ploioasă din această primăvară a avut drept consecinţă un număr mai mic de pacienţi care s-au prezentat cu muşcături de căpuşă la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase.
„În timp ce anul trecut în această perioadă aveam aproximativ 15 asemenea cazuri pe zi, acum avem câte 4-5 pacienţi muşcaţi de căpuşe. Vremea de până acum nu a fost favorabilă ieşirilor în aer liber”, a declarat Mihaela Lupşe, directorul medical al unităţii.
Vă mai recomandăm: Un utilaj pentru căpuşe, argumentul pentru care Primăria Cluj a prelungit cu 7,7 ani un contract de 12 milioane de euro
Se încarcă comentariile...
