Ţăranul român din secolul al XIX-lea, văzut de medicii vremii: „Nu face baie niciodată. Un strat gros de murdărie stă întodeauna pe piele. Miroase greu“

Ţăranul român din secolul al XIX-lea, văzut de medicii vremii: „Nu face baie niciodată. Un strat gros de murdărie stă întodeauna pe piele. Miroase greu“

Ţăranii români aveau mai probleme cu igiena, spun medicii din secolul XIX.

Ţăranul român din secolul al XIX-lea este văzut de medicii vremii ca o „fiinţă mizerabilă în pielea sa şi în haina sa”. Ţăranii fac baie doar la botez şi-şi spală veşmintele atunci când plouă. Acestea sunt concluziile însemnărilor unor medici care au activat între 1860 şi 1910 în România. Textele au fost culese de istoricul şi etnograful clujean, Constantin Bărbulescu, în cartea „România Medicilor”.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Baie generală niciodată nu fac, nici femeile, nici bărbaţii, şi aceştia nici pe cap nu se spală decât excepţional. Se înţelege lesne în ce stare e pielea ţăranului. Un strat gros de murdărie stă totdeauna pe dânsa şi acei care au avut ocazie să stea între dânşii cunosc mirosul caracteristic pe care îl exhală din cauza pielii şi a hainelor murdare”, scrie tânărul medic Constantin Popescu într-o lucrare de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
 
Este unul dintre textele despre igiena ţăranului român apărute în cartea istoricului şi etnografului clujean Constantin Bărbulescu -  “România Medicilor. Medici, ţărani şi igienă rurală în România de la 1860 la 1910”, publicată de Humanitas. Cartea cuprinde mărturiile unor medici despre mai multe aspecte ale vieţii ţăranilor: iginenă, locuinţă, nutriţie, alcool. Din multe dintre mărturiile surprinse reiese dispreţul medicilor faţă de ţărani.
 
De exemplu, doctorul I.C. Drăgescu scrie în 1866: „Sunt oameni care fug de apă, care în toată viaţa lor nu s-au scăldat decât o dată: la botez. Ţăranul de obicei nu face baie decât atunci când din întâmplare cade în apă. Din pricina aceasta, părţile trupului care asudă miros greu. Unii nu se spală decât o dată pe săptămână, duminica, dar şi atunci dau cu puţină apă pe obraz şi pe mâini”. Majoritatea medicilor citaţi descriu la fel igiena corporală a ţăranilor: lipsesc băile complete, dar ţăranii se spală pe mâini şi pe faţă din motive religioase, înainte de a merge la biserică. 
„Baie generală niciodată nu fac, nici femeile, nici bărbaţii, şi aceştia nici pe cap nu se spală decât excepţional. ...Se înţelege lesne în ce stare e pielea ţăranului. Un strat gros de murdărie stă totdeauna pe dânsa, şi acei care au avut ocazie să stea între dânşii cunosc mirosul caracteristic pe care îl exhală din cauza pielii şi a hainelor murdare”
Cristian Popescu, medic în secolul XIX
 
 
„Ţăranii nu folosesc săpunul, deci nu se spală”
 
Există şi o părere minoritară, a unor medici care privesc cu mai multă îngăduinţă igiena ţăranilor din secolul XIX. „În general, ţăranul este mai curat decât cum se crede, abstrâgându-se de la felurile muncii prin praf, la treierat (arie), sau prin noroi, unde fără voia lui se face necurat; alminterea în mare parte, nu bagă dimineaţa mâncare în gură fără a se spăla pe faţă şi pe mâini şi a se închina. (...) Trebuie să fie de tot scăpătat cel ce ajunge în grad mare de murdărie, cum se observă ici-colea câte un caz, bunăoară dacă privim tinerii de la recrutare. Femeile le cunoşti mai bine de pe spălatul picioarelor, cât ţin la curăţenia corpului lor”, scrie doctorul Gheorghe Crăiniceanu în 1859.  
 
Autorul cărţii, Constantin Bărbulescu, precizează că lipsa igienei corporale era identificată de medici prin absenţa din gospodăria acestora a săpunului: „Ţăranii nu folosesc săpunul deci nu se spală. Cât adevăr istoric este în aceste informaţii este mai greu de suprins; cert este că în păturile superioare ale societăţii româneşti săpunul este un produs consumat uzual încă din secolul al XIX-lea”. 
„Această compozită infecţie, în general în casa ţăranului, mai cu seamă iarna, n-aş putea s-o exprim mai bine decât spunând că, intrând acolo, aş fi preferat nici să am odorat, nici să respir”, 
Nicolae Manolescu, medic în secolul XIX
 

Cea mai bună dovadă a lipsei de igienă corporală 

Mulţi medici vorbesc despre mirosul respingător al ţăranilor. „De multe ori, mă conducea dintr-un sat într-altul un vătăşel. Mergeam pe jos, şi el în partea dinspre care adia vântul. Atmosfera vătăşelului meu era atât de infectă că, împinsă de vânt peste mine, un miros miasmatico-empireomatico-alcoolic m-a forţat să ne schimbăm locul. (...) Infecţia miasmatică provine din cumulul necurăţeniei corpului şi locuinţei, iar cea empireomatică demonstră afumarea la care este expus, pe cât timp şede în casă, coşul arzând. Această compozită infecţie, în general în casa ţăranului, mai cu seamă iarna, n-aş putea s-o exprim mai bine decât spunând că intrând acolo, aş fi preferat nici să am odorat, nici să respir”, scrie medicul Nicolae Manolescu în 1897.  
 
Pe de altă parte, autorul aminteşte de Alain Corbin, scriitorul francez, care arăta că atenţia acordată mirosurilor sociale este evenimentul major al istoriei olfacţiei în secolul al XIX-lea. El vorbeşte despre Franţa , referindu-se la „putoarea săracilor”.  
 
„Ţăranul este o fiinţă mizerabilă atât în pielea sa, cât şi în haina sa”, rezultă din mărturiile medicilor din secolul al XIX-lea. Doctorul Nicolae Manolescu scria: „Ţăranul poartă cămaşa neschimbată, nici chiar noaptea, în timpul săptămânii (...). Acest obicei este rău, căci în timpul de 6 zile, oricât ţăranul îşi ventilează corpul prin felul ocupaţiunii lui, totuşi cămaşa se infiltrează de multe producte de secreţiune şi de excreţiune ale pielei”.
 
 „Paraziţii sunt oaspeţi obişnuiţi ai rufelor şi capului lui şi săteanul e atât de obişnuit cu dânşii, încât se socoteşte ca un moment foarte sentimental între doi tineri, când dânsul pune capul în poala dânsei ca să-i caute şi să-i omoare paraziţii din cap”, scria medicul Constantin Popescu. 
„Medicii creează o imagine cu un scop precis, una pentru uzul elitei politice; ei atrag atenţie asupra marilor probleme sociale, transformate în probleme igienice şi sanitare, din lumea ţărănească, pentru a sensibiliza clasa politică faţă de nevoile acestei imense şi copleşitoare mase rurale”, 
Constantin Bărbulescu, autorul cărţii  “România Medicilor”
 
„E o exagerare să spui că ţăranii nu se spălau niciodată”

Constantin Bărbulescu susţine că mărturiile medicilor privind igiena ţăranilor sunt exagerate. „Evident că e o exagerare când se afirmă că ţăranii nu se spălau niciodată. Medicii susţin, majoritatea lor, că ţăranii nu se spală niciodată, că nu-şi spală hainele niciodată sau că se spală pe cap rar sau, unii, niciodată, ceea ce este evident o exagerare.
 
De multe ori, se refereau la faptul că ţăranii nu foloseau săpun, dar ei foloseau leşie. De multe ori, aceste însemnări aveau mesaj ideologic. Nu trebuie să ne închipuim că ceea ce spun medicii este exact ceea ce găsim pe teren. Aproape totate textele citate au fost publicate. Toate lucrurile acelea «frumoase» despre ţărani nu sunt scrise într-un jurnal sau în scrisori care urmau să rămână la destinatar sau într-un sertar. Sunt lucrări care au fost citite de toată lumea, dar nimeni nu s-a indignat cum ne indignăm noi astăzi. Ei aveau o altă concepţie despre ţărani”, a susţinut autorul pentru „Adevărul”.
 
El identifică două motive pentru care medicii au zugrăvit această imagine negativă a ţăranului român. Pe de o parte „medicii creează o imagine cu un scop precis, una pentru uzul elitei politice; ei atrag atenţie asupra marilor probleme sociale, transformate în probleme igienice şi sanitare, din lumea ţărănească, pentru a sensibiliza clasa politică faţă de nevoile acestei imense şi copleşitoare mase rurale”.
 
Pe de altă parte, din ironia din textele medicilor reiese dispreţul acestora pentru ţărani: „medicul, ca şi o bună parte a elitei de altfel, îi consideră pe ţărani o specie inferioară de fiinţe inculte, îndărătnice, leneşe, răuvoitoare, care, din păcate, constituie 80% din populaţia României şi care trebuie deci transformată, modernizată şi, în cele din urmă, civilizată”. Bărbulescu susţine că ţăranul se spăla parţial, chiar dacă nu o făcea din raţiuni medicale, ci religioase. „Ţăranul nu distingea foarte bine între curăţenia fizică şi cea morală. El ştie că atunci când intra în biserică trebuia să fie curat fizic şi spiritual”. 
„Medicul, ca şi o bună parte a elitei de altfel,  îi consideră pe ţărani o specie inferioară de fiinţe inculte, îndărătnice, leneşe, răuvoitoare, care, din păcate, constituie 80% din populaţia României şi care trebuie deci transformată, modernizată şi, în cele din urmă, civilizată”.
Constantin Bărbulescu, autorul cărţii  “România Medicilor”.

Constantin Bărbulescu şi-a lansat cartea la Târgul Gaudeamus. 
 
Etnolog: „Sunt generalizate anumite realităţi” 
 
„Ţăranii se spălau săptămânal, dar nu făceau baie generală. Nu exista baia în ciubăr care a apărut în această perioadă în vest la familiile bogate de ţărani. Ţăranii români se spălau pe mâini şi pe faţă. Nu făceau, într-adevăr, baie generală Şi când mulgeanu vaca se spălau pe mâini pentru a nu «spurca» laptele. Se mai întâmpla frecvent să îndiguiască câte un pârâu şi să facă baie ocazional. Nu se dezbrăcau de tot, doar de la brâu în sus”, a declarat Ioan Augustin Goia, cercetător ştiinţific la Muzeul de Etnografie al Transilvaniei.
 
Specialistul susţine că trebuie să ţinem cont de faptul că medicii generalizează nişte realităţi pe care le-au întâlnit nu se ştie în ce proporţie în anumite zone din Munteania şi Moldova. „Generalizarea e suspectă. În plus, aceşti medici cu avânt civilizator aveau o imagine miltiantă în ceea ce priveşte igiena, aveau o imagine subiectivă. Medicii nu fac deosbire dintre zonele mai bogate şi zonele foarte sărace pe lângă Dunăre, din Vaslui, Botoşani.Sunt zone foarte sărace unde se trăia aşa. Acele zone ale bordeienilor despre care a scris Sadoveamu. Din aceste zone foarte sărace erau recrutaţi majoritatea infractorilor din Moldova”, a arătat cercetătorul.El a mai arătat că situaţia în Transilvania era „un pic mai bună”. 
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările