Ziua în care a început crearea Lumii. Cum a fost desemnat începutul Anului Nou Bisericesc, punctul zero în viaţa creştină

Ziua în care a început crearea Lumii. Cum a fost desemnat începutul Anului Nou Bisericesc, punctul zero în viaţa creştină

Crearea lumii de către Mântuitor a început la 1 septembrie FOTO doxologia.ro

Pe 1 septembrie, conform tradiţiei iudaice, Dumnezeu a început lucrarea de creare a lumii şi propovăduirea Evangheliei. Din acest motiv, Anul Nou Bisericesc începe pe 1 septembrie şi se încheie pe 31 august.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe 1 septembrie, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul. Canonizarea sa a fost hotărâtă de Biserica Ortodoxă Română în şedinţa din 8-9 iulie 2008.

“Datorită Sfântului Dionisie Exiguul afirmăm astăzi că suntem în anul 2016 «după Hristos”, deoarece el a propus numărarea anilor începând cu Întruparea Domnului. Astfel, el abandonează era lui Diocleţian, şi acceptă anul 753 a.U.c.(n.r - ad Urbe condita - fondarea Cetăţii, adică a Romei. Era folosită de istoricii antici romani pentru a data evenimente, prin referire la data legendară a fondării Romei de către Romulus) ca an al Întrupării Domnului şi punctul de la care începe era creştină. Chiar dacă în calculul propus de el întâlnim şi o eroare, ideea în sine a fost cu adevărat revoluţionară. Calendarul stabilit de el a fost adoptat în Italia în anul 527, mai târziu în Franţa şi în Anglia (Sinodul de la Whitby, 664), extinzându-se cu vremea în întreaga lume creştină", se arată în scrierile teologice.

Studii la o şcoală mănăstirească din Dobrogea

Calificativul de "cel Mic" sau "Exiguus" şi l-a luat el însuşi ca gest de smerenie. S-a născut în jurul anului 470 în Scitia Mică şi a intrat de tânăr în viaţa monahală. După finalizarea studiilor în una din şcolile mănăstireşti din Dobrogea, ajunge ca pelerin în Orient. Va lucra sub ascultarea a zece papi, începând cu Atanasie al II-lea (496-498) şi încheind în timpul pontificatului lui Vigiliu (537-555).

El a făcut cunoscută teologia răsăriteană în mediul latin, fiind autorul mai multor traduceri din diverşi scriitori ai Bisericii creştine din Orient, cum au fost Chiril al Alexandriei sau Grigorie de Nysa. A fost şi profesor la o şcoală din Vivarium, întemeiată de Casiodor, unde a predat Dialectica.
Al doilea mare merit care îi revine lui Dionisie cel Mic se leagă de activitatea de traducere în latină şi de colecţionare a canoanelor bisericeşti, fixate la diferite sinoade sau concilii şi care fuseseră redactate în limba greacă. Cuviosul Dionisie Exiguul a murit în Italia, la Vivarium, pe la 545-550.

Calendarul iulian si gregorian

Spre deosebire de anul civil care începe pe 1 ianuarie, anul bisericesc începe pe 1 septembrie. Potrivit tradiţiei moştenită din Legea Veche, în aceasta zi s-a început creaţia lumii şi tot în această zi şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică.

Conform crestinortodox.ro, înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor - de 365 zile, care era mai corect, dar nici el perfect, şi altul al romanilor - de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferenţă de timp de zece zile între aceste două sisteme, şi chiar între fiecare dintre ele şi calendarul solar.

După această constatare s-a simţit nevoia de îndreptare a lor şi a punerii în acord cu calendarul ceresc. Prima corecţie a fost făcută de împăratul roman Iulius Cezar, în anul 46 î.Hr., adoptând sistemul de calcul egiptean, după care acesta s-a numit "calendarul iulian". Noua împărţire a fost valabilă timp de 15 secole în întreaga creştinătate. Tot de calendarul iulian s-a servit şi Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) pentru calcularea datei Paştilor.

Echinocţiul de primăvară, dată-cheie

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile şi 6 ore şi cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute şi 46 secunde rezultă anual o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde, s-a ajuns dupa 330 de ani la o diferenţă de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).
Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se află la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 î.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paştilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocţiul de primăvară.

Astronomii au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învăţaţii vremii - în Răsărit ca şi în Apus - au sesizat faptul şi au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru că tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.
Reforma din 1582
Pe data de 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci, calendarul s-a numit "gregorian" sau "pe stil nou".

Congresul de la Constantinopol 1923

Cu toate că, în anul 1923, la un congres ţinut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian, data Paştilor se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu. De aici neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.
 

Vă recomandăm şi:

De ce e bine să ţii post vinerea. Ce rugăciuni se citesc şi ce să faci ca să ai spor - sfaturile duhovnicului Ilarion Argatu

Părintele Ilarion Argatu, despre feciorie: „Pe vremea mea, bărbatul vedea femeia dezbrăcată doar când se unea cu ea (…). Acum, e aproape goală de la început!“

Drama părintelui Ilarion Argatu, duhovnic şi exorcist cunoscut: hăituit de comunişti, a stat 16 ani ascuns în şură şi sub podeaua casei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările