VIDEO România, lovită de fenomene extreme în 2019. Tornada de la Drajna, cel mai înspăimântător vârtej. De ce este Bărăganul o zonă cu risc ridicat

Tornada de la Drajna a îngrozit România FOTO Captură video

Una dintre cele mai înspăimântătoare tornade din România a lovit Bărăganul pe 30 aprilie 2019, a doua zi de Paşte. Vârtejul nimicitor s-a produs la ora 17.45 în zona localităţii Drajna, din Călăraşi, şi în doar câteva minute a făcut prăpăd. Fenomele extreme, furtuni violente şi ploi devastatoare, nu ne-au ocolit în 2019.

Acoperişurile locuinţelor pe care le-a întâlnit în cale au fost spulberate şi mai mult copaci au fost doborâţi. Şi alimentarea cu energie electrică a fost afecatată. Un autocar în care se aflau 40 de pasageri a fost luat pe sus de vântul puternic de pe DN 21 Călăraşi-Slobozia şi aruncat în mijlocul câmpului. Furtuna violentă care a spulberat Bărăganul a avut o forţă nemaintâlnită. Opt oameni au fost transportaţi la spitalul din Slobozia în urma răsturnării autocarului, viaţa nefiindu-le pusă în pericol.

“Când am văzut acel vârtej mare că se îndreaptă către satul Constantin Brâncoveanu, ne-au trecut fiorii. Numai în filme vedem aşa ceva. Furtuna a afectat un număr de 16 gospodarii, acoperişul unor case în proporţie de 100%, unele în proporţie de 30%”, a explicat Gabriel Stanciu, primarul localităţii Dragalina.

Şi meteorologii au fost uimiţi de fenomenul extrem şi au încercat să stabilească puterea cu care a lovit tornada.

Tornada de la Drajna s-a format în momentul în care frontul atmosferic rece care a pătruns în România, din Bulgaria, în cursul dimineţii, s-a ciocnit cu unul de aer foarte cald din estul Munteniei. Din cauza temperaturilor ridicate s-au dezvoltat foarte mult norii cumulonimbus a căror înălţime a atins 13-14 kilometri. La această situaţie a contribuit şi Dunărea, apă dulce, care în timpul zilei se încălzeşte, iar în vecinătatea unei mase de aer rece dă naştere acestui fenomen. Vorbim cu adevărat despre o tornadă grozavă, adică puternică şi care s-a format ca o pâlnie de sus în jos şi de jos în sus”, a explicat Mariana Frăţilă, meteorolog la Centrul Meteorologic Dobrogea

Norii cumulonimbus sunt nori de furtună, formaţi din vapori de apă sub acţiunea unui vânt ascendent. Aceştia înmagazinează un volum mare de apă, care la un moment dat cade sub formă de precipitaţii, apărând un puternic curent descendent, care poate intra în rotaţie cu aerul cald. Astfel, apare un fuior sau pâlnie la baza norului, care coboară şi atinge solul, producând o tornadă.  Aceşti nori cumulonimbus au fost şi în cazul de la Drajna.

„Vorbim despre o super-celulă, ce s-a întâmplat acolo, pentru că apare o mişcare rotaţională între curentul ascendent din faţă, care hrăneşte furtuna, şi cel descendent, precipitabil”, a declarat meteorologul Mihai Timu, citat de stirileprotv.ro.

Timu a spus că astfel de fenomene se produc în sezonul cald când se pot înregistra diferenţe termice semnificative între fronturile atmosferice. „Zona cea mai vulnerabilă în ţara noastră o reprezintă Bărăganul pentru că este zonă de câmpie se încinge foarte repede temperaturile cresc foarte mult”, a spus el. 

El a precizat că nu se poate şti cu exactitate care a fost viteza vântului în interiorul tornadei, însă „în jurul staţiilor din zona aceea, vorbim de Slobozia, Feteşti, Călăraşi, am înregistrat cel mult 90 de kilometri la oră” ceea ce înseamnă că în interior viteza a fost mai mare de 90 de kilometri la oră. 

O pădure a fost pusă la pământ la Făcăeni

Făcăeni, un sat din inima Bărăganului, aflat pe malul stâng al braţului Borcea al Dunării, a fost lovit în august 2002 de un vânt puternic. Sute de locuinţe şi o pădure întreagă au fost puse la pământ în doar câteva minute. 

Specialiştii care au studiat fenomenul de atunci au ajuns la concluzia că a fost vorba despre o tornadă. Cea mai puternică din Europa a secolului 21, cu o intensitate de F3+.

În timpul tornadei, doi oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 15 au fost răniţi, 1.000 de persoane au fost sinistrate, iar o pădure de salcâmi de 120 hectare a fost distrusă.

Urmările urgiei

Dezastrul provocat de furia naturii  în 2002 a fost copleşitor. Vântul puternic a lăsat în urmă sute de locuinţe avariate şi a făcut chiar şi victime omeneşti.

Un raport al Inspectoratului Protecţiei Civile Ialomiţa, acum Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, prezintă pe larg pagubele provocate. Potrivit documentului, 428 de locuinţe au fost avariate, 30 – complet distruse şi 120 de hectare de vegetaţie forestieră retezate. Totodată, întreaga reţea de energie electrică a localităţii a fost avariată. Au fost rănite 14 persoane, iar o femeie şi un copil şi-au pierdut viaţa. Valoarea pagubelor înregistrate a depăşit echivalentul sumei de 5,7 milioane de lei.