Valul de ninsori, mană cerească pentru câmpurile din Bărăgan. Fermierii, fericiţi că au păşit cu dreptul în 2016

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Zăpada a venit exact când trebuia în Bărăgan Foto:I.S.
Zăpada a venit exact când trebuia în Bărăgan Foto:I.S.

După ce au încheiat cel mai prost an agricol, fermierii din Bărăgan au păşit cu dreptul în 2016. Gerul şi ninsorile au fost mană cerească pentru culturi. Temperaturile deosebit de scăzute nu au compomis câmpurile cultivate cu orz, grâu şi rapiţă.

"Suntem bine, deocamdată. Se simţea lipsa de umiditate în sol, iar valul de ninsori a venit exact când trebuia, altfel plantele mureau de sete. Se va mai încălzi puţin şi e aşa cum trebuie, se topeşte zăpadă, iar pământul va avea umiditate. Nu s-a distrus nimic, doar la rapiţă, care este mai sensibilă, ar putea exista probleme. Fermierii care nu au folosit îngrăşăminte ar putea avea de suferit. Şi temperaturile au fost în grafic, să sperăm că va bine în continuare. Până când nu curge recolta în maşini e greu de prezis ce va fi. Mai avem multe hopuri de trecut”, spune Aurelian Dobre, fermier din comuna Ciocăneşti.

Repaus vegetativ

Meteorologii nu vin cu veşti bune, regimul termic al aerului  va fi mai scăzut decât în mod obişnuit, la nivelul întregii ţări. Temperatura minimă a aerului se va situa între -18…-4°C în majoritatea regiunilor agricole, valorile cele mai scăzute semnalându-se în zonele depresionare, unde va fi îngheţ la sol.

“În conditiile agrometeorologice menţionate, speciile de câmp şi pomi-viticole vor intra treptat în stadiul de repaus vegetativ, în toate zonele de cultură ale ţării. Totodată, pe fondul temperaturilor minime din aer scăzute, situate sub pragurile biologice critice (-7…-10…-15°C) de rezistenţă a plantelor, pe suprafeţele agricole fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial, la rapiţă, orz şi grâu de toamnă va exista riscul deprecierii plantei, cu degerături ale vârfului frunzelor, în special la culturile insuficient călite şi nepregătite pentru rezistenţa la temperaturile scăzute de pe parcursul iernii”, spun specialiştii în meteorologie.

Recolte sub aşteptări

După ce au tras linie şi au strâns recoltele din câmp, agricultorii şi-au dat seama că nu au acoperit nici măcar cheltuielile. Pârjolul făcut de secetă i-a lăsat, în 2015, cu buzunarele goale.

Producţiile au fost la jumătatea celor din 2014, considerat a fi unul dintre cei mai buni ani agricoli. Recolta de porumb a fost sub aşteptări. Puţin peste 4.000 de kilograme de boabe la hectar a fost media recoltei în Bărăgan, faţă de 9.400 kg cât s-a obţinut acum 2 ani.

Grădiştea şi Ciocăneşti, la pământ

Din cauza lipsei precipitaţiilor, în Bărăgan peste 23.000 hectare de culturi au fost făcute praf de căldura năucitoare şi lipsa ploilor, în 2015. Conform directorului Direcţiei Agricole Călăraşi, Dionisie Tomescu,  cele mai mari probleme au fost în localităţile Grădiştea şi Ciocăneşti. Acolo aproximativ 50% din suprafaţa agricolă a fost distrusă de secetă.

”Valoarea pagubelor înregistrate la nivelul judeţului Călăraşi se ridică la 36 milioane de lei”, a precizat Dionisie Tomescu.

Inundaţii în primăvară, apoi arşită

Încă din primăvara anului trecut, Bărăganul a avut de suferit din cauza precipitaţiilor abundente care au creat adevărate lacuri pe câmpurile din Lunca Dunării. Umiditatea excesivă a compromis peste 12.000 de hectare de culturi agricole şi a făcut imposibilă însămânţarea în campania de primăvară. Cele mai multe stricăciuni au fost la grâu, rapiţă şi orz, în zonele: Boianu – Sticleanu, Borcea de Sus, Călăraşi – Raul, Unirea – Jegălia – Gâldău, Terasa Călăraşi, Greaca – Argeş – Chirnogi, Olteniţa – Surlari – Dorobanţu, Valea Dâmboviţei, comuna Roseţi. În vară, cum a început căldura, au fost puse la pământ plantele din Grădiştea, Ciocăneşti, Dichiseni, Mănăstirea şi Borcea.

Conform directorului Direcţiei Agricole din Călăraşi, Dionisie Tomescu, pentru anul agricol 2015-2016, 208.155 de hectare vor fi acoperite de culturi. “Grâul va ocupa în continuare cea mai mare suprafaţă agricolă din judeţul Călăraşi, respectiv 126.400 de hectare. Orzul va fi semănat pe o suprafaţă de 30.676 de hectare, orzoaica de toamnă în jur de 4.400 de hectare, legumele pe 58 de hectare, iar loturile semincere pe 9.400 de hectare”, a spus Tomescu.

Vă recomandăm şi:

Fermierii din Bărăgan, învinşi de secetă. Cea mai slabă recoltă la porumb din ultimii ani, însămânţările sunt în pericol

Recolta de grâu din acest an s-a micşorat cu 15 %, iar producătorii solicită majorarea preţului la pâine

FOTO Bucurie mare pe pomicultorii din Dâmboviţa, unde recolta de prune este una record: „Fântânile au secat, dar avem ţuică din plin”

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite