Trecem la ora de iarnă: 25 octombrie, cea mai lungă zi din 2020. Ce spun medicii despre efectele asupra sănătăţii
0
În acest an, trecerea la ora de iarnă se va face în ultimul weekend din octombrie, mai exact în noaptea dintre 24 şi 25 octombrie. Astfel, ora 4.00 a dimineţii de duminică va deveni ora 3.00. Duminică, 25 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, cu 25 de ore.
Ţara noastră va trece astfel la ora oficială de iarnă şi vestea bună este că vom dormi mai mult cu o oră, deoarece ziua de duminică, 25 octombrie va avea 25 de ore. Ora de iarnă se aplică, în fiecare an, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie.
Chiar dacă Parlamentul European a adoptat renunţarea la schimbarea sezonieră a orei, aceasta va rămâne definitivă abia din 2021. Aşadar, România îşi va mai schimba de câteva ori ora sezonieră, iar apoi va decide dacă va păstra ora de iarnă, adică cea standard, care este valabilă în mai toate statele, ori va adopta finalmente ora de vară.
Eurodeputaţii au votat în favoarea renunţării la practica de ajustare a ceasurilor cu o oră în primăvară şi toamnă începând cu 2021. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00).
Sistemul orei de iarnă şi de vară, încă în vigoare, presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. Ora de iarnă este considerată, însă, ora standard.
Introducerea orei de vară a avut ca scop creşterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui şi a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Ţările europene au adoptat acest sistem în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piaţa petrolului apărute în anii 1970.
La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 03.00 devine ora 04.00), în timp ce la ora de iarnă operaţiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră şi ora 04.00 devine ora 03.00.
În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (faţă de trei ore când e ora de vară).
Comisia Europeană a propus să se renunţe la schimbarea orei
În 2001, UE a adoptat reglementări prin care să uniformizeze datele - până atunci diferite - la care ţările membre schimbau ora. Astfel, s-a decis ca toate statele membre să treacă la ora de vară în ultima duminică din martie şi la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie.
Din 2018 a început să se discute, însă, la nivel european despre renunţarea la schimbarea orei, care are şi unele efecte neplăcute. Presupune o schimbare în rutina zilnică, iar pe unii oameni îi afectează inclusiv pe planul sănătăţii.
Comisia Europeană a lansat şi o consultare publică, în urma căreia a primit 4,6 milioane de răspunsuri, din care 84 la sută au fost în favoarea renunţării la sistemul schimbării orei, în timp ce 16 la sută au dorit păstrarea sistemului.
În consecinţă, Comisia Europeană a propus să se renunţe la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.
Cât se mai păstrează sistemul cu schimbarea orei
Propunerea de renunţare la schimbarea orei ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar unele ţări europene s-au opus, aşa că termenul a fost amânat pentru anul 2021: statele care decid să menţină permanent ora de vară ar urma să facă ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021 (27 spre 28 martie 2021), iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021 (30 spre 31 octombrie 2021).
În mod normal, ţările Uniunii Europene ar fi trebuit să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Numai că situaţia specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus a schimbat priorităţile.
În orice caz, decizia finală trebuie să o ia Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European. Cele două instituţii vor trebui să ajungă la un acord înainte ca propunerea să fie pusă în practică.
Depresia devine apăsătoare Ora de iarnă are ca scop folosirea cât mai mult timp posibil a luminii Soarelui, economisindu-se resurse desfăşurării activităţilor umane pe lumină slabă.
La ce trebuie să fim atenţi
Unii medici susţin că odată cu trecerea la ora de iarnă se pot produce modificări în organism, însă acestea nu ar trebui să ne îngrijoreze. Important este să nu ne lăsăm influenţaţi de schimbarea orei, ci să tratăm totul ca atare. Nu ne va fi prea uşor să ne adaptăm la ora de iarnă, bioritmul nostru fiind bulversat, într-o oarecare măsură. Ne va fi greu să adormim, de aceea, cel puţin în primele zile vom pierde o oră de somn. Cu toate că schimbarea orei te face să te simţi mai obosit decât în mod normal, medicii spun că una dintre cele mai eficiente măsuri de adaptare rapidă la noua oră este să faci mişcare. Activitatea fizică te energizează şi te binedispune.
"Un alt efect asupra sănătăţii pe care îl are trecerea la ora de iarnă este accentuarea stărilor de depresie care devin mai apăsătoare iarna întrucât aceasta este corelată direct cu sursa de lumină de la soare, care poate trata stările de depresie. Nu doar că iarna cerul este gri, dar ziua este mai scurtă, începând cu ora 17.00-18.00, fiind deja întuneric afară. De asemenea, creşte stresul şi anxietatea, tot din cauza întunericului şi mai ales a frigului. Persoanele meticuloase devin cele mai stresante întrucât schimbarea orei de iarnă le dă peste cap toată rutina zilnică. Dimineaţa începe mai târziu şi seara vine mai devreme", explică dr. Denisa Zaharia, medic de familie.
Specialiştii avertizează şi că trecerea la ora de iarnă ne poate afecta echilibrul nutriţional, dându-ne peste cap întreg metabolismul. Astfel că, elementul principal pe care nu trebuie să îl uităm iarna este vitamina C, o armă excelentă împotriva oboselii.
Se încheie orarul de vară
Aşadar în ultima duminică din luna octombrie se încheie orarul de vară, care debutează în ultima duminică a lunii martie, şi se revine la Timpul Legal Român, când diferenţa faţă de timpul universal (GMT) este din nou de două ore. Schimbarea nu este simultană în toate ţările unde are loc din cauza diferenţei de fus orar. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 - 30 septembrie 1945.
Ordonanţa de Guvern nr. 20
În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1931, când a fost publicată în Monitorul Oficial din iulie 1931 Legea pentru stabilirea orei oficiale în România. Începând cu anul 1979, ora de vară a fost instituită permanent în ţara noastră şi până în anul 1997 trecerea la ora de vară s-a făcut în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă în ultima duminică a lunii septembrie. Începând cu anul 1998, potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 20 din 18 august 1997, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă în ultima duminică a lunii octombrie.
Vă mai recomandăm şi:
Cum gestionează Suedia pandemia. Modelul hulit, dat exemplu de OMS. Explicaţia unui medic român
Se încarcă comentariile...
