Tradiţii şi superstiţii în luna mai. Ce se face la Armindeni ca să ai spor, cu ce se tratează vinul ca să nu facă floare şi la ce foloseşte leuşteanul

Tradiţii şi superstiţii în luna mai. Ce se face la Armindeni ca să ai spor, cu ce se tratează vinul ca să nu facă floare şi la ce foloseşte leuşteanul

Foto Shutterstock

În credinţa populară se spune că în luna mai Raiul coboară pe pământ, iar dacă bei vin pelin vei fi sănătos tot anul. În luna lui Florar sunt prăznuite două sărbători importante: Înălţarea şi Sfinţii Constantin şi Elena. Pe 1 mai este ziua Armindenilor, iar oamenii împodobesc curţile locuinţelor cu crengi verzi.

Ştiri pe aceeaşi temă

“Mentalitatea ţărănească are în centru natura, pe care omul încearcă să o înţeleagă şi cu care încearcă să comunice, să trăiască în perfectă armonie. Uneori reuşeşte, alteori nu. Atunci când se perturbă ceva, ţăranul român apelează la diferite mijloace magice, descântece pentru ca totul să reintre în normal. Unii sfinţi creştini sunt invocaţi în unele descântece care ajută la îndeplinirea dorinţelor lor sau pentru înlăturarea duhurilor rele”, notează Georgiana Livia Cârlan-Antoci în lucrarea “Ţăranul român între forţele naturii şi puterile divine”. 
 
Ziua profetului Ieremia
 
 “Astfel era numită ziua de întâi mai, când se sărbătoreşte ziua Sfântului prooroc Ieremia, de la care se trage şi numele acestei zile: Armân sau Irmin den, însemnând ziua profetului Ieremia. În această zi se împodobesc uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilităţii, creanga respectivă fiind numită arminden şi păstrată până la seceriş când, uscată, aprindea focul pentru coacerea pâinii noi. Tot de 1 Mai se practică conservarea vinului vechi, pentru ca vinul să nu facă „floare” se trata cu planta magică a anotimpului, pelinul; cum spune poetul „Pelin de Mai/Venin de Rai””, notează etnologul Ion Ghinoiu în lucrarea “ Obiceiuri de peste an”.
 
Ispasul, Înălţarea Domnului
 
Este o sărbătoare cu data mobilă, în a şasea săptămână de la Paşti. Se spune că Ispas ar fi fost un personaj mitic, care ar fi asistat la Înălţarea Domnului; deoarece el a fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei veseli în această zi. 
 
În această zi, oamenii se bat cu leuştean, ca să se îngraşe; femeile şi fetele se încing cu leuştean, pentru sănătate şi pentru a avea copii frumoşi şi sănătoşi. În această zi de Înălţare, femeile împart merinde pentru sufletele morţilor, căci atunci se înălţă sufletele lor la Cer şi să aibă merinde de drum. În drumul lor spre Cer, unele spirite ale morţilor se pot rătăci, rămânând pe pământ unde vor deveni moroi, strigoi, de aceea există superstiţia că dacă culegi şi sfinţeşti flori, frunze şi ramuri de nuc, de alun, leuştean sau paltin şi loveşti vitele şi oamenii cu ele, aceştia vor fi feriţi de moroi sau strigoi. Împotriva trăsnetului se pune leuştean la ferestre şi casele se împodobesc cu frunze verzi de paltin. Superstiţia spune să nu dai din casă foc sau sare în ziua de Ispas; foc – pentru că tot anul vei avea inimă rea ca focul şi sare – dacă ai vaci, acestea nu vor mai da smântână. Se spune că tot ce se seamănă după Ispas nu rodeşte şi că numai până la Ispas e bine a semăna porumbul, că altfel nu se mai coace.
 
Pe 21 mai începe vara
 
Sărbătoarea cu data fixă în calendarul ortodox, 21 Mai, ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, este şi data limită calendaristică pentru semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. Această zi se mai cheamă în popor, ca fiind Costandinul Puilor, căci se spune că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare. Cu ziua de Constantin şi Elena se spune în popor că începe vara; cine lucrează în această zi va avea holde şi struguri distruse de către păsările cerului. Gospodinele au superstiţia că dacă vor lucra în această zi, ulii le vor mânca puii din bătătură. După ziua de Constantin şi Elena nu se mai pune nimic în pământ, fiindcă se crede că degeaba căzneşti, întrucât totul se va îngălbeni ca aurul.
 
Se seamănă ridichile de lună
 
Numită popular “florar” sau “luna ierburilor”, mai este perioada în care  practicile agricole sunt în toi. De exemplu, acum se tund pomii deoarece se văd crengile care sunt uscate sau deja năpădite de gândaci sau omizi. Tot acum în grădini, gospodarii seamănă ridichile de lună, castraveţii, fasolea şi cicoarea. Plantele sunt considerate magice şi fiecare dintre ele este venerată, spun specialiştii în Etnografie şi Foclor. Credinţa populară păstrează obiceiuri despre care se spune că îi feresc pe oameni de boli, îi ajută să se purifice. “În ceea ce priveşte pelinul, avem de-a face cu o formă de terapeutică populară, deoarece, primăvara, ficatul se încarcă energetic. Pelinul se mai poartă în sân, la brâu, sau legat la cofele cu apă”, spun specialiştii în Etnografie.
 
Se afumă pomii
 
În mai se seamănă a doua oară pentru ca oamenii să fie siguri că, din două semănături, cel puţin una va fi rodnică. Pe vreme bună timp se afumă pomii năpădiţi de omizi, folosind pucioasă presărată pe jeratic. Tot acum, se coseşte şi lucerna, înainte înflorire, iar de la cartofii vechi care se dau la animale, trebuie îndepărtat colţul care a dat din ei, fiindcă este otrăvitor. Tot în luna mai, cei care mai au vin în butoaie, trebuie să-l scoată şi să-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Totodată, tradiţia populară ne spune că e bine să bei din acest vin pentru a fi ferit de boli tot anul. Se mai spune că roua de seară şi răcoarea lunii mai prind bine fânului, iar luna este bună pentru a se bea pelin. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările