Tradiţii de Rusalii, ziua în care se crede că oamenii îşi pot pierde minţile. Ce minuni pot face florile de tei
0Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştina importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşte. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.
Conform Noului Testament acest eveniment a avut loc în ziua Rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la învierea lui Iisus. De aceea sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime.
Anul acesta, a doua zi de Rusalii este liberă, fiind marcata luni, 5 iunie, când este sărbătoarea Sfintei Treimi. Duminica Mare care încheie Ciclul Pascal, cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh, se suprapune peste sărbatoarea populară a Rusaliilor.
În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. Conform specialiştilor în Etnografie, în vechime, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare.
Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi, în virtutea tradiţiei, să pună la porţile caselor ramuri verzi de tei, plantă despre care se spune că alungă duhurile rele.
Iele, Zâne sau Frumoase
În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui şi le-au dat diferite nume: Iele, Zâne, Frumoasele. Se spune din bătrâni că aceste spirite locuiesc pe lângă izvoare, fiind în stare, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor, să-i îmbolnăvească.
Ritualuri pentru a fi ferit de rele
Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii.
În tradiţia populară s-a înrădăcinat ideea că-i pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele sau care dorm noaptea sub cerul liber etc. În această zi sfântă, ca să fie feriţi de rele, sătenii, în special respectă anumite obiceiuri şi ceremonii: împodobesc locuinţele şi porţile cu ramuri de tei, plop, stejar şi se fac descântece împotriva Ielelor.
Moşii de vară, praznicul cu bucate ales
În ajunul sărbătorii de Pogorâre a Sfântului Duh, credincioşii îşi comemorează morţii şi respectă cu sfinţenie datini transmise din moşi-strămoşi. Este ziua în care se împart sarmale, iar oamenii se feresc să circule noaptea pentru că atunci bântuie sufletele răposaţilor.
Sâmbătă, la acest praznic al Moşilor de vară, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire a tuturor celor trecuţi la viaţa veşnică - rude şi prieteni. Gospodinele se pregătesc temeinic pentru această zi şi împart bucate specifice sărbătorii: colivă, colaci, fructe, sarmale în foi de viţă, orez cu lapte şi vin.
În fiecare an au loc trei pomeniri pentru sufletele celor trecuţi în nefiinţă: moşii de vară, de toamnă şi de iarnă.
„Una din cele mai importante pomeniri ale morţilor de peste an este în sâmbătă dinaintea Rusaliilor, „Moşii de vară“, a precizat părintele Paul Tudorache, parohul bisericii Sfânta Cuvioasă Parascheva.
La biserică se citeşte sfânta liturghie şi slujba parastasului şi sunt pomeniţi morţii, după care oamenii merg acasă şi împart. „Moşii de vară nu se ţin într-o zi anume din an, ci în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, la coborârea Duhului Sfânt“, a adăugat preotul. În tradiţia populară există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. În Bărăgan, gospodinele pregătesc sarmale în foi de viţă şi orez cu lapte şi pun în căni cireşe sau căpşune.
Cum se calculează data acestei sărbători
Credinţa populară spune că în noapte de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poţi să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul (Hora Ielelor).
“Sărbătoarea de Rusalii era calculată prin însumarea la Duminica Paştelui a unui număr de 50 de zile(Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat) sau 51 de zile(Moldova) şi dura 3 zile (Moldova, Transilvania), 7 zile(Muntenia şi Oltenia) şi 8 zile (Banat)”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.
Dansează căluşarii
Numeroase obiceiuri şi ceremonii populau întreaga săptămână a Rusaliilor. De exemplu, în Muntenia, Moldova şi Oltenia se împodobeau porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop şi stejar şi se dansa Jocul Căluşarilor.
În Oltenia se sfinţeau ramurile de soc, tei, rug de mure, jaleş pentru medicina populară, iar în Muntenia, Moldova şi Banat se purtau pelin şi altep plante de leac la brâu sau în sân pentru îndepărtarea ielelor.
În Transilvania centrală se obişnuia împletirea cununiţelor din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, iar sătenii din toată ţară culegeau în vechime plante de leac la sărbătoarea Rusaliilor.
Plante cu puteri vindecătoare
Acum este momentul în care creştinii sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
“Ramurile de tei au o simbolistică aparte la această sărbătoare. Se crede ca teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor şi de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfinţesc la Biserica, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane”, spun preoţii. Alte superstiţii şi obiceiuri de Rusalii spun că nu este bine să muncesti în această perioadă, pentru că zânele se înfurie pe cei ce nu le respectă şi nu cinstesc aceste zile.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
