Superstiţii de Sfântul Gheorghe, ziua când vrăjile îşi pierd puterea. Ce te apără de farmece şi cum aduci sporul în casă

Superstiţii de Sfântul Gheorghe, ziua când vrăjile îşi pierd puterea. Ce
 te apără de farmece şi cum aduci sporul în casă

Sf. Gheorghe, prăznuit pe 23 aprilie FOTO Adevărul

În legendele populare Sfântul Gheorghe este „străjer al timpului“, lui îi sunt încredinţate cheile vremii şi, la porunca sa, se închide şi se deschide anotimpul cald. Dat fiind faptul că începutul sezonului cald coincide în calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sfântul Gheorghe are în cultura populară şi atributul de patron al păstorilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Despre Sfântul Gheorghe, numit în credinţele populare româneşti „capul primăverii“, se spune că poate învinge vrăjitoarele sau că poate să le zădărnicească actele magice. Tot el poate arăta celor aleşi comorile.

„Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, divinatorii. Obiceiurile legate de aceasta durează trei zile, la fel ca şi la alte sărbători mari. Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru, Sâmedru”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.

În popor, de-a lungul vremii, s-au înrădăcinat o serie de superstiţii care s-au păstrat cu sfinţenie până în zilele noastre. Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor. Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit şi admirat de toată lumea. La Sfântul Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

Rugăciuni pentru ploaie

Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros. La Sângiorz, ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp. Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi, se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat. Dacă la Sângiorz e ploaie, se face recoltă bogată de grâu.

Torturat ca să renunţe la credinţă

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe sau George, unul dintre cei mai importanţi sfinţi, este pomenit de aproape toate Bisericile tradiţionale, de obicei pe data de 23 aprilie. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George s-a născut în Cappadocia, în secolul al IV-lea, într-o familie creştină, în timpul domniei împăratului Diocleţian. S-a înrolat în armata romană şi, parcurgând ierarhia militară, Sfântul Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mănuia armele. În ciuda decretului împotriva creştinilor, emis de Diocleţian în 303, Sfântul Gheorghe a ales să-şi mărturisească public credinţa creştină.

Din ordin imperial, sfântul a fost întemniţat şi supus torturii pentru a-şi renega credinţa. Loviri cu suliţa, lespezile de piatră aşezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălţamintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou şi toate celelalte torturi nu au reuşit să-l facă să renunţe la credinţa sa.

Minunea din celulă

Martorii suferinţelor Sfântului Gheorhe, uimiţi de puterea sa de a rezista la durere, au renunţat la credinţa în zeităţi păgâne, îmbrăţişând creştinismul. O dovadă a sfinţeniei sale o reprezintă o minune săvârşită de Sfântul Gheorghe în timpul întemniţării sale.

Atingând trupul unui deţinut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, să se creştineze. Întrucât Sfântul Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunţării la creştinism, Diocleţian a ordonat omorârea prin decapitare a Sfântului Gheorghe şi a soţiei sale, în ziua de 23 aprilie.

Vă recomandăm şi:

Tradiţii şi obiceiuri în Ajunul Bobotezei: ziua când se prind farmecele şi animalele „vorbesc“. De ce se ţine post negru, iar fetele pun busuioc sub pernă

Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în biserică. Ziua când se deschid cerurile, se „leagă“ farmecele, iar graiul animalelor poate fi înţeles de oameni

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările