Superstiţii de Sf. Petru şi Pavel, ziua când femeile nu au voie să mănânce mere

Sfinţii Petru şi Pavel, prăznuiţi în fiecare an pe 29 iunie FOTO Digi 24

Pe 29 iunie, creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe Petru şi Pavel. Cei doi apostoli sunt consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume.

Sunt prăznuiţi împreună pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de împăratul roman Nero. Tot pe 29 iunie se termină postul ţinut în cinstea celor doi apostoli, numit în popor Postul Sânpetrului. 

Originar din Betsaida Galileii, Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Apostol Andrei şi pescar ca toţi cei din familia lui. Primind îndemnul adresat de Hristos de a-L urma, îşi părăseşte meseria, dedicându-se propovăduirii Evangheliei. Numele său iudeu era Simon, nume pe care Iisus îl schimbă în Chefa sau Petru, adică piatră, aluzie la credinţa sa puternică

Patronul agriculturii plesneşte din bici

Ziua de 29 iunie, denumită popular Sânpetru de vară, aduce cu sine o serie de tradiţii şi obiceiuri. Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc. Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici. O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Cum aperi ogoarele de grindină

În această zi de mare sărbătoare creştină, oamenii merg la biserică, la slujbă, iar femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă. Tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În satele din Bărăgan se păstrează o serie de tradiţii populare. “Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. De asemenea, se mai spune că dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.

Păsările nu mai cântă

Se spune că în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă şi se transformă în şoimi, ei revenind la forma iniţială în ziua de Buna Vestire, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere până în aceasta zi, ca să fie sănătoase.

Din respect pentru rudele din familie, trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţii. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la  mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie, spun preoţii.

În ziua praznicului trebuie să-i felicităm pe toţi purtătorii slăvitelor nume: Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina.

Vă mai recomandăm şi:

Prognoza meteo: Un val de aer tropical loveşte România. Unde face ravagii vremea rea

Viaţa în cel mai depopulat oraş minier. „Oamenii îşi vindeau locuinţele pentru o ladă de bere” VIDEO