România trece la ora de vară. Când dăm ceasurile înainte şi cine are de suferit

România trece la ora de vară. Când dăm ceasurile înainte şi cine are de suferit

Dăm ceasurile înainte cu o oră FOTO Shutterstock

În ultima duminică a lunii martie 2020 se schimbă ora. Se va întâmpla pe 29 martie când ora 03.00 devine ora 04.00. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică vom dormi cu o oră mai puţin.

Parlamentul European a propus ca schimbarea orei în ultima duminică din martie 2021 să fie ultima pentru ţările din Uniunea Europeană care decid să-şi păstreze permanent ora de vară. Statele membre care preferă să rămână la ora standard, cunoscută şi drept „ora de iarnă'”, vor face această ultimă schimbare în ultima duminică a lunii octombrie 2021. Ţările membre trebuie să notifice Comisia Europeană asupra deciziei lor.
 
În timp ce unii dintre noi nici nu simţim această schimbare de oră, alţii sunt profund afectaţi. Scurtarea duratei somnului cu o oră, precum şi trezirea cu oră mai devreme duc la un stres suplimentar, iar de aici apar o serie de probleme: modificări cardiovasculare manifestate prin variatii ale tensiunii arteriale şi variate tulburari de ritm cardiac; neuropsihice: insomnie, somnolenţă, astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij. „Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic“, spune dr. Daniela Stan, medic de familie.
 
De asemenea, alte efecte ale schimbării orei sunt: modificări cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburari de ritm cardiac şi modificări ale calităţii somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere şi ideaţie suicidară.  Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate-depresie, afecţiuni cardiace- efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.
 
Avantajele decalării orarului
 
Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii.
 
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00.00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03.00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.
 
Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună. Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.
 
Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.
Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate-depresie, afecţiuni cardiace- efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: