Regina Maria refuza să poarte mănuşi când îngrijea soldaţi pe front: „Eroii nu pot săruta un cauciuc“

Regina Maria refuza să poarte mănuşi când îngrijea soldaţi pe front: „Eroii nu pot săruta un cauciuc“

Regina Maria, alături de răniţi în timpul Primului Război Mondial FOTO Casa Regală a României

În timpul Primului Război Mondial, Regina Maria devine eroină naţională, fiind o participantă activă, pe front, unde încurajează răniţii şi soldaţii din cele mai importante puncte de luptă, nu se teme de gloanţe, epidemii, de tifosul exantematic sau gripa spaniolă, de răni sau de sărăcie.

Ştiri pe aceeaşi temă

La câteva luni doar de la declanşarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moştenitoare Maria devenea Regina României. La 15 august 1916 România a declarat război Puterilor Centrale şi această atitudine a devenit odată în plus necesară. 

Trebuia mobilizate toate energiile, insuflat curaj, căutate ajutoare, făcută propagandă în favoarea ţării. Până la retragerea dramatică la Iaşi, la sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lui decembrie 1916, a familiei regale şi a principalelor autorităţi, Regina s-a consacrat organizării spitalelor bucureştene şi, în taina iatacului ei, jelirii micului Mircea, de nici 4 ani, ultimul ei născut, răpus de febră tifoidă în noiembrie 1916.

Regina Maria s-a implicat activ în alinarea suferinţelor soldaţilor români. Înainte şi după izbucnirea Primului Război Mondial, Regina Maria a dedicat cu generozitate timp şi energie, soldaţilor răniţi pe front şi bolnavilor de tifos şi holeră, a coordonat colaborarea cu Crucea Roşie, a organizat spitale de campanie şi a strâns fonduri pentru serviciul de ambulanţă.
 
Contribuţia sa remarcabilă pe front îi aduce supranume precum „Mama Regina“, „Mama răniţilor“ sau „Regina-soldat“. Din multitudinea de informaţii consemnate în documentele de arhivă despre familia regală a României, amintesc doar câteva secvenţe despre prezenţa reginei Maria la Călăraşi şi dragostea profundă pe care i-au purtat-o călărăşenii. A fost prezentă, mai întâi ca principesă a României, alături de viitorul rege Ferdinand, la 22 aprilie 1904, când familia regală a făcut o vizită pe Dunăre cu vaporul «Orient», oprindu-se şi la Călăraşi, apoi la 29 aprilie 1914, când regele şi regina, Ferdinand şi Maria – moştenitorii tronului şi copiii Carol, Nicolae, Elisabeta şi Marioara, îmbarcaţi pe iahtul «Florica», au vizitat oraşul.


  A devenit apoi regina României, calitate în care a participat la luarea marilor decizii, hotărâtoare pentru poporul român. Înzestrată cu calităţi multiple, cu o îndrăzneală şi energie aproape necunoscute la capetele încoronate, regina Maria, odată cu intrarea României în război, a participat la toate durerile poporului cauzate de război. 

Era gata de ajutor oricând şi oriunde. La Călăraşi a fost prezentă şi 25 mai 1916: la spital, unde a vizitat bolnavi şi a împărţit flori şi tutun, dar şi pentru a oferi daruri sărmanilor. De câte ori regina trecea cu vagonul regal, ataşat la trenul Bucureşti Constanţa pentru a merge la Bazargic şi de aici la Balcic, călărăşenii o întâmpinau pe peronul gării din Ciulniţa“, povesteşte prof. Ţiripan“, spune prof. Nicolae Ţiripan. 
 
Frumoasă, inteligentă şi plină de vitalitate
 
Istoricii o caracterizează drept o femeie frumoasă, inteligentă şi plină de vitalitate, o englezoaică care a simţit şi trăit româneşte ca nimeni alta. Regina Maria a ajuns să cunoască profund poporul român, cultura, obiceiurile, regiunile rurale şi, mai ales, aspiraţiile româneşti, care au devenit şi ale ei. 

 
A purtat costum naţional pe întreaga durată a războiului, ca simbol de credinţă în România profundă, în România eternă. A obţinut materiale sanitare de la Crucea Roşie imperială rusă, ambulanţe din America (aşa numitele maşini ”Maria”), ajutoare alimentare din Marea Britanie (mărunţite în pachete de biscuiţi, ceai, tutun, bomboane) oferite zi de zi în spitale, adăposturi, case pline de văduve, copii înfometaţi, infirmi – o mulţime nesfârşită de victime, în parte colaterale, ale războiului. 

Vizitele ei la zecile de spitale presărate pe pământul Moldovei n-au fost niciodată de formă; a îngrijit bolnavii, le-a citit, s-a rugat împreună cu ei, le-a ascultat păsurile, unora le-a prins ultimele vorbe înainte de a se stinge şi totdeauna a refuzat să se protejeze cu mască ori cu mânuşi de contactul cu cei aflaţi în suferinţă. S-a dus iar şi iar în sate aproape părăsite, a adunat copii abandonaţi, i-a hrănit, a stat de vorbă cu femei bătrâne, le-a refăcut casele, le-a cumpărat un porc, un viţel. Toate aceste gesturi, comentate din gură în gură, de beneficiari, de ascultători, i-au adus supranumele de Mama Regina.

Regina Maria, în uniformă de infirmieră FOTO Getty Images
 
„Şi ne privirăm faţă în faţă, poporul meu şi eu. Acesta a fost ceasul meu, un ceas ce n-a fost dat multor fiinţe pe lume, căci în acel ceas, scumpii mei români nu aclamau numai o idee, o tradiţie sau un simbol, ci aclamau şi o fiinţă pe care ajunseseră s-o înţeleagă. Străina venită de peste mări nu mai era străină. Era a lor…” , scria Regina Maria în memoriile sale.
 
S-a îmbolnăvit de gripă spaniolă
 
În anul 1918, , Regina s-a îmbolnăvit de gripă spaniolă şi, pentru câteva zile, viaţa sa a fost în primejdie. Regina Maria povestea ulterior: “Am fost bolnavă, foarte bolnavă. Pe neaşteptate, aproape fără să-mi dau seama, parcă m-a izbit ceva în spate şi m-a pus jos (n.r.: remarcaţi asemănarea simptomelor cu cele ale noului coronavirus), tocmai când lumea voia să petreacă cu mine. M-am îmbolnăvit, oribil, dureros, aşa cum n-am mai fost niciodată. Au fost zile chinuitoare de febră şi stare proastă, de slăbiciune, de înspăimântător delir şi insomnie, de am crezut că o să-mi ies din minţi. Deci aşa arată faimoasa gripă spaniolă! […] Văzându-i pe alţii murind în jurul meu, toată lumea tremura pentru mine”.După însănătoşire, ea pornea spre Parisul unde se hotăra soarta lumii, unde hotarele erau în discuţie, într-o călătorie de apărare a intereselor româneşti.

 
Aşadar, după anii de război, Regina vizitează Franţa şi Marea Britanie, fiind trimisă de Rege şi susţinută de clasa politică, pentru a pleda cauza ţării la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a fost unul din cei mai potriviţi emisari, impresionând prin puterea ei de convingere, spre a obţine recunoaşterea visului istoric al românilor: România Mare.
 
Devine regină în 1914
 
Alteţa Sa Regală Principesa Maria Alexandra Victoria s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, în comitatul Kent din Anglia. La 10 ianuarie 1893 s-a măritat cu Principele Moştenitor al României, Ferdinand, cu care a avut şase copii. La nunta lor a fost prezent şi Împăratul Germaniei. Prin căsătoria cu catolicul Ferdinand, Maria a pierdut locul din Linia de Succesiune la Coroana Marii Britanii. Acelaşi lucru urma să se petreacă în anul 1948 cu Regele Mihai I.

A fost Regina României între anii 1914 şi 1927. A murit la 18 iulie 1938, la Sinaia.

Maria devine regină în 1914. Unită prin legături de sânge cu Anglia şi Rusia şi convinsă că Anglia nu va fi învinsă niciodată, a susţinut necesitatea alierii României cu Antanta, în vederea recuperării provinciilor româneşti aflate sub stăpânire austro-ungară. Rolul său de sfătuitor al Regelui Ferdinand a atârnat greu în decizia acestuia de a intra în război împotriva patriei sale de origine, iar Regina a pledat cauza României în corespondenţa cu verii ei primari, Regele George al V-lea al Marii Britanii şi Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Farmecul şi distincţia înnăscute o transformă pe Regină într-o stea mondială. Prin celebritatea ei, Regina Maria face cunoscută România în întreaga lume.

 
Vizita în Statele Unite ale Americii, din 18 octombrie – 24 noiembrie 1926, în compania copiilor ei, Ileana şi Nicolae, reprezintă apogeul popularităţii sale şi, de fapt, apogeul popularităţii unui reprezentant al Statului român în lume. Peste tot în Statele Unite, Regina şi suita au fost primite de oficialităţi, dar şi de mulţimi entuziaste. Ne e aproape imposibil să ne imaginăm astăzi cât de iubită era Regina Maria şi cât de mult bine făcea ea României, prin chipul strălucitor pe care i-l oferea. Pentru mulţi americani, evenimentul vizitei Reginei României a fost unul care i-a marcat pentru totdeauna. S-a scris mult despre acea vizită, chiar după ce trecuseră ani buni. Regina Maria a fost mamă a şase copii: Principele Carol, Principesele Elisabeta şi Mărioara, Principele Nicolae, Principesa Ileana şi Principele Mircea.
În memoriile ei, mărturisea:
 
Copiii mei erau punctul central al vieţii mele. Femeile din rasa mea sunt mame pătimaşe şi nu ne putem închipui lumea fără copii. Toată munca, toată străduinţa şi năzuinţa noastră n-au alt ţel decât de a-i modela potrivit idealului nostru, de a-i face fericiţi şi de a le pregăti un viitor frumos.
 
Regina Maria s-a îmbolnăvit în 1936. Nu se cunosc cu exactitate detaliile bolii, dar se vorbeşte de violente hemoragii interne. A plecat la tratament în străinătate, dar era prea târziu. În iulie 1938 se afla încă la sanatoriul de la Weisser Hirsch, aproape de Dresda. A plecat spre ţară la 14 iulie şi a murit la Sinaia, la 18 iulie 1938, în vârstă de şaizeci şi doi de ani, după o suferinţă teribilă, accentuată de izolarea la care o obligase fiul său, Carol al II-lea, şi de indiferenţa acestuia faţă de degradarea ei fizică. A fost înmormântată laa Curtea de Argeş.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările