Povestea fermierului care pune porumbul pe foc. Românul a găsit reţeta perfectă pentru căldura în casă

Povestea fermierului care pune porumbul pe foc. Românul a găsit reţeta perfectă pentru căldura în casă

Bogdan Costache, fermierul din Găeşti care încălzeşte casa cu porumb amestecat cu peleţi FOTO Arhivă personală Bogdan Costache

Un fermier din Găeşti a găsit o metodă ingenioasă pentru a-şi încălzi locuinţa. Tânărul pune pe foc porumb amestecat cu peleţi, în condiţiile în care acesta este mult mai ieftin decât lemnele, iar producţia din 2017 a fost peste aşteptări.

Ştiri pe aceeaşi temă

Întreprinzătorul Bogdan Costache spune că în acest mod face economie la lemne care sunt mai scumpe şi protejează şi pădurea. „Dacă lemnele sunt scumpe, ardem porumb. A fost şi e încă ieftin! Încălzesc în jur de 130 de metri pătraţi. E 600 lei tona de peleţi şi 500 lei tona de porumb, o cantitate pe care o ard o lună şi jumăte lejer! Porumbul îl produc eu şi ies şi mai bine. În 42 de ore consum trei saci de peleţi de 15 kilograme şi trei găleţi de porumb de 15 litri – amestecate. E mai bine. Mai protejăm pădurile!”, a explicat Bogdan Costache.

 
Cu hambarele pline, tânărul agricultor spune că i-a venit această idée pentru a economisi bani, dar şi pentru a folosi în mod util surplusul de cereale. După ce a muncit un an întreg la câmp, Bogdan Costache se bucură şi iarna de roadele muncii sale. Căldura degajată de centrala termică încălzeşte toată casă, e mai ieftină şi foarte la îndemână. Boabele de porumb, amestecate cu peleţi alimentează centrala din casă la fel de bine ca şi lemnele. Diferenţa însă se vede în portofel. Fermierul rămâne cu mai mulţi bani în buzunar.

 
Are putere calorică mai mare
 
“Ideea porumbului pe foc a venit de la un prieten, şi el fermier care face asta de ani buni. Se ştie că porumbul are putere calorică mai mare decât lemnul sau carbunele, undeva la 4.000-6.000 kilocalorii pe kg de boabe, iar din ce m-am documentat, porumbul este neutru în producerea de dioxid de carbon pentru că nu conţine sulf, deci e mai bun decat lemnul sau cărbunele”, explică Bogdan Costache, tânărul agricultor din Găeşti.

Combustibil pentru centrală are din belşug. În 2017, fermierii au fost răsfăţaţi: recolta la porumb a depăşit toate aşteptările. Şi în judeţul Dâmboviţa, acasă la Bogdan Costache au fost roade bogate: a avut o producţie medie de 8. 000 kg/ha. 

 
“Producţia o vând aproape în întregime pentru a-mi achita leasing-urile la utilaje, opresc doar câteva tone,  maximum 10, pentru consumul în curte, păsări şi animale şi mai nou pentru centrală. Am ales să ard porumb pentru că îl produc eu şi automat ies mai ieftin decât dacă aş cumpăra lemne sau cărbune.

Lemnele s-au scumpit enorm de mult şi pe lângă asta mai trebuie şi tăiate, sparte, depozitate etc. Oameni pentru muncă nu se mai găsesc, aşa că porumbul va rămâne pentru mine ca bază la centrală, plus că protejăm pădurile. Nu ştiu exact cât porumb o să ard iarna asta, dar după părerea mea, din porumbul produs de mine dintr-un hectar cu siguranţă îmi mai rămane. Pentru a înfiinţa un hectar de porumb mă costă între 2.000-2.500 lei. E primul an când folosesc porumbul pe foc, dar sunt mulţumit, încălzesc o casa de aproximativ  130 metri pătraţi. Cred că această metodă va fi de viitor mai ales pentru fermierii care cultivă porumb”, spune tânărul. 
 
Afacerea de familie cu 230 hectare de teren
 
Absolvent al unui liceu cu profil agricol, Bogdan Costache, de 31 de ani, a intrat în afacerea de familie în 2009, alături de tatăl şi fratele său mai mic. Spune că de când se ştie familia sa a lucrat pământul, utilajele agricole nu au lipsit din ogradă şi i s-a părut firesc să lucreze cu părinţii săi. Pasiunea pentru munca la câmp a dobândit-o în copilărie, iar acum la maturitate a pus umărul la bunăstarea familiei.

“Fac totul cu drag, pentru că altfel dai greş. Nu-ţi iese nimic, dacă munceşti doar pentru profit. Trebuie să ai asta în sânge, să-ţi placă pământul. Eu de când mă ştiu am tractoare în curte. Terenul pe care îl lucrăm se află în oraşul Gaeşti, judeţul Dâmboviţa, majoritatea în arendă. Lucrez 230 ha cu fratele şi tatăl meu. E o afacere de familie pe care dorim să o extindem. Deocamdată ne axăm pe investiţiile în utilaje. Avem 4 tractoare, o combină şi diverse utilaje necesare lucrărilor agricole, toate achiziţionate în leasing. De 4 ani am început să cumpărăm şi terenuri dar cu greu, problem mare, birocratia!”, spune fermierul.
 
Balastierele distrug agricultura
 
Ca în orice afacere, nu toate lucrurile merg şnur. Şi fermierul din Găeşti are nemulţumiri. Pe lângă birocraţia care blochează, în loc să ajute la dezvoltarea agricultorilor, spune Bogdan Costache, câteva balastiere, îi distrug terenurile agricole. 

“Se excavează pentru a scoate balastru şi an de an pierd teren. Nu înţeleg de ce statul român acceptă ca terenurile agricole să fie exploatate de aceste balastiere?

S-a ajuns la sute de hectare distruse din aceasta cauză. Mă confrunt cu această problemă de ani buni şi am încercat să primesc răspunsuri, dar degeaba, se pare că toţi sunt mână în mână.

 
Recent am dat în judecată o balastieră care a extras balastru lângă un teren proprietatea mea. Terenul a început să se degradeze, malurile au început să se surpe, nimeni nu ia măsuri, ba din contra am primit numai ameninţări! Aş dori ca cineva să facă ceva în privinţa asta, dacă se continuă aşa, în câţiv ani oraşul Găeşti va ajunge o insulă!“, povesteşte fermierul.

 
2017, anul porumbului
 
Potrivit datelor statistice publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), producţia totală de porumb boabe s-a majorat în 2017 cu aproape 45%, depăşind 14,5 milioane de tone în 2017, comparativ cu anul 2016, când recolta de porumb a fost puţin peste 10 milioane de tone, la o medie de 4 tone la hectar, iar faţă de producţia record din 2014, de 11,3 milioane de tone, este cu 28% mai mare. În ultimii 10 ani, suprafaţa cultivată cu porumb în România  s-a situat între 2,3 şi 2,7 milioane de hectare, cu un singur an — 2010 — în care suprafaţa nu a depăşit 2,1 milioane hectare la nivel naţional.
 
Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu producţia de porumb obţinută în 2017, România ar putea fi cel mai mare producător din Uniunea Europeană, după ce a ocupat în ultimii ani prima poziţie doar la suprafaţa cultivată şi locul doi, după Franţa, la producţia realizată.
 
Vă recomandăm şi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: