Postul Paştelui: tradiţii, obiceiuri şi reţete. Zilele în care e bine să curăţăm casa de duhurile rele, să gătim după reţetele bunicii şi să uităm de petreceri
0
Postul Paştelui, tradiţii, obiceiuri, reţete. Tradiţia populară păstrează din vechime o serie de obiceiuri ce sunt respectate cu sfinţenie în Postul Mare. Tot în această perioadă se spune că nu este bine să se facă nunţi, în schimb credincioşii sunt sfătuiţi de preoţi să-şi sfinţească locuinţele.
În a cincea săptămână din Postul Paştelui, la biserică se fac slujbele Deniilor, dată la care gospodinele încep curăţenia de primăvară. Şi la capitolul culinar, în Postul Mare se ţine cont de gătirea mâncărurilor cât mai sănătoase, după reţetele bunicilor, numai cu ingrediente tradiţionale. Cine mănâncă urzici în această lună, prima buruiană din martie, va fi sănătos tot anul.
În Postul Mare, există credinţa că e cel mai bine să sfinţeşti casa în care stai. Începutul primăverii, renaşterea naturii aduc un suflu nou în fiecare gospodărie. Sfeştania este pentru casă ceea ce este spovedania pentru om, spun preoţii. Dacă prin spovedanie, prin mărturisirea păcatelor şi dezlegarea acestora de către preot, omul se curăţeşte, îsi împrospătează harul primit la botez, tot asa prin stropirea cu apă sfinţită şi prin rugăciunile speciale ale preotului, casa se curăţeste de tot răul şi de toată lucrarea cea rea, cauzate fie păcatelor celor ce locuiesc în ea, fie oamenilor răuvoitori, fie duhurilor celor rele.
Postul Paştelui: Tradiţii şi obiceiuri. Stropirea cu apă sfinţită a caselor
Conform crestinortodox, sfeştania este denumirea populară pentru slujba Aghiasmei mici sau Sfinţirea cea mică a apei. Ea se săvârşeşte de către preot în biserici sau în casele credincioşilor cu diferite prilejuri. Slujba cuprinde sfinţirea apei, stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor, precum şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor ce locuiesc în ea.
În perioada Postului, biserica interzice toate petrecerile, jocurile şi spectacolele. “Postul de alimente este însă fără efect dacă nu este însoţit de milostenie, bunătate, iubire, răbdare şi respect”, spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.
Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, adică săptămână dintre Florii şi Paşti, este cea a Sfintelor Patimi, adică Paştile Crucii sau al suferinţei Domnului.
Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie veche-testamentară: potopul, care trebuia să spele Pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi; 40 de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi; Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice.
Obiceiuri în Postul Paştelui: Abţinere completă de la orice mâncare
Postul Paştilor este nu doar mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.
În general, în vechime, postul era mult mai aspru decât în prezent. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până în ceasul al nouălea din zi, spre seară. Exceptate de ajunare erau doar zilele de sâmbătă şi duminică.
Postul Paştelui: Legumele şi fructele, sursă de antioxidanţi
Reţetele tradiţionale nu prevăd utilizarea aditivilor alimentari, adică a E-urilor şi nici a aromelor, fie ele naturale sau artificiale, drept urmare mâncarea gătită este una sănătoasă”, spune dr. Daniela Cantaragiu, medic de familie.
"Când se presupune că nu consumăm derivate din carne, lapte, ouă ar trebuie să găsim surse care să înlocuiască derivatele acestora. Ca exemplu, ar fi tradiţionalele mâncăruri făcute din fasole boabe, care preparate corect ne vor aduce o cantitate suficientă de proteine, nu aşa cum ar face produsele de origine animala. Însă combinându-le pe acestea cu nucile, care sunt bogate în proteine, sau alte leguminoase, cum ar fi: mazărea, năutul, lintea, ne ajută să trecem cu bine peste această perioadă, sa nu luăm kilograme în plus şi să nu ne dezechilibrăm nutriţional.
Mai mult, legumele şi fructele de sezon sunt o sursă foarte bună de vitamine, de minerale, de antioxidanţi, care ne ajută şi în procesul de detoxifiere. Celor care aleg să ţină post, le recomand să nu consume produse din comerţ, gen pate vegetal, caşcaval, ci doar mâncare gătită în casă: zacuscă, salată de vinete, salată de cartofi cu ceapă, supe, ciorbe şi gemuri", spune medicul. Pentru bătrâni, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, diabetici, anemici, copiii în creştere până la 16 ani şi pacienţii oncologici, postul nu este idicat. Deoarece alimentaţia este una sărăcă în proteine, conţine doar glucide, bolile se pot agrava. E mai bine să fie prudenţi decât să complice bolile de care suferă.
Reţetă pentru Postul Paştelui: Ciorbă de fasole simplă, deosebit de savuroasă
Ingrediente:
• 500 g fasole boabe
• o ceapă mare
• un morcov mare
• o ţelina mică
• un păstârnac
• o rădăcină pătrunjel
• câteva boabe de piper
• un ardei gras roşu
• o linguriţă boia de ardei dulce
• un praf de cimbru uscat
• sare
• 4 linguri ulei
• leuştean
Pentru patru porţii se folosesc 500 g fasole cu bobul mic. Se pune la înmuiat pentru câteva ore, pentru a scurta fierberea, după care se schimbă apa de trei ori, după ce dă în clocot.
Fasolea trebuie să fiarbă la foc mic, timp îndelungat ,cu vasul acoperit. Ca un secret, adaugaţi căteva boabe de piper la fiert. Punem rădăcinile tăiate în felii mari şi ceapa şi lăsăm fasolea să fiarbă la foc mic împreună cu ele vreme de 30 minute. Când boabele încep să se strivească uşor, punem ardeiul tocat şi boiaua de ardei. După 15 minute adaugăm şi morcovul. Spre sfârşitul fierberii adăugăm cimbrul uscat, sare dupa gust şi 4 linguri de ulei. Când se stinge focul se pune verdeaţa.
Reţetă Postul Paştelui: mâncare de urzici, prima buruiană din luna martie
Ingrediente:
- o sacoşă ,,maieu” de urzici
- o ceapă
- o lingură făină
- 3 căţei de usturoi
- sare ,piper
Spălăm urzicile în mai multe ape , le opărim şi le punem la fiert timp de 20 min. După ce au fiert se scurg de apă şi se toacă mărunt .Într-o tigaie călim ceapa tocată mărunt în 2 linguri de ulei ,adăugăm lingura de făină, amestecată într-o cană cu apă. Se lasă să dea căteva clocote şi se adaugă urzicile . Se mai fierbe 5 minute, iar la sfârşit se adaugă usturoiul pisat, sare şi piper după gust .Se serveşte cu mămăliguţă şi cu hrean.
Reţetă Postul Paştelui: tocăniţa de ciuperci, aromată şi uşoară din punct de vedere caloric
Ingrediente:
• 1kg de ciuperci proaspete
• o ceapă
• un ardei gras roşu
• 5 căţei de usturoi
• 3 linguri ulei
• 3 roşii opărite
• sare
• piper
• o legătura de mărar verde
• vin rosu sec -100 ml
• o jumătate de linguriţăa de cimbru uscat
Spălăm ciupercile şi le curăţăm de primul strat de pieliţă. Le rupem codiţele şi le tăiem mărunt, iar pălărioarele le tăiem cât mai subţire. Ceapa si ardeiul le tocăm în cubuleţe mici. Usturoiul îl curăţăm şi îl zdrobim. Le rumenim în ulei şi le stingem cu vin. Adăugăm ciupercile, roşiile opărite şi decojite, sarea şi piperul. Turnăm apa cât să acopere ciupercile şi punem un caa’pc peste vas. Le lăsăm la foc mic 25 minute. La final adăugam pătrunjelul verde tocat.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
