Părintele Arsenie Boca, despre copiii îndărătnici: „S-a întipărit pe ei pecetea curvească încă din pântecele mamei lor“
0Într-o lucrare atribuită lui Arsenie Boca, părintele explică de ce unii copii sunt obraznici şi încăpăţânaţi. Îndărătnicia, necredinţa şi desfrânarea acestora ar fi cauzate de păcatele părinţilor.
În lucrarea “Tinerii, Familia si copiii născuţi în lanţuri”, atribuită părintelui Arsenie Boca, apar câteva pricini care, în viziunea duhovnicului, s-ar face vinovate de naşterea copiilor neascultători: părinţi care nu au respectat posturile şi zilele de miercuri, vineri, duminică şi toate sărbătorile de peste an: "Nerespectare, adică au căzut în păcat, nu şi-au înfrânat poftele trupeşti. Pentru că ei s-au încăpăţânat, şi copiii lor vor avea un astfel de obicei".
Responsabilitatea pentru aceste necazuri o poartă, potrivit scrierii, mamele care nu au fost curate deplin în timpul sarcinii. Se spune în lucrare că bebeluşii lor se nasc plini de bube, iar taţii care consumă alcool şi care au fost în stare de ebrietate în timpul procreării ar fi un alt păcat. Aceşti copii, spune Arsenie Boca, vor fi slabi şi la minte, şi la trup:
“Însă dărâmarea cea mai cumplită vine din patima beţiei. Otrava băuturii, pe lângă amorţirea şi arderea tuturor nervilor, îi strică omului şi sămânţa toată într-un chip nemaivăzut. Iar dacă cineva concepe copii în starea de beţie fiind, peste bietul copil atârnă necaz mare, necaz greu, boala îndrăcirii. Aşa se face că vedem nesfârşitul şir de urmaşi nenorociţi: orbi, şchiopi, uscaţi sau putrezind de vii, alţii strâmbi în fel şi chip şi mai greu ca toate, unii chinuiţi de draci. Iar alţii, în ce priveşte mintea, porniţi de mici spre rele, iar când vor fi mai mari, azvârlind în părinţi şi în Dumnezeu şi sfârşind năprasnic. Acestea sunt fărădelegile ce iau chip de om, «materializate» în urmaşi, ce strigă vinovaţiile părinţilor".
"Iar neplăcerile şi toate suferinţele care vă sunt date să le simţiţi, înduraţi-le cu blândeţe"
Pentru a putea depăşi situaţia în care ţi-e hărăzit un copil cu probleme, părintele Boca îi sfătuieşte pe oameni să se încreadă în Dumnezeu şi să îndure necazul:
“În toate necazurile noastre nu putem găsi altundeva mângâiere decât în credinţa că totul ni se întâmplă după voia lui Dumnezeu. Iar voia lui Dumnezeu nu vrea pentru noi nimic mai mult decât mântuirea noastră şi către acest ţel îndreaptă tot ceea ce ne chinuie.
Iar neplăcerile şi toate suferinţele care vă sunt date să le simţiţi, înduraţi-le cu blândeţe şi Domnul cel milostiv vi le va include în canonul pe care fiecare trebuie să-l ducă pentru păcatele sale, după rânduiala Bisericii”, spune părintele Arsenie Boca.
O altă cauză a naşterii copiilor care aduc necazuri părinţilor este în concepţia părintelui şi faptul că “femeia, în vremea sarcinii, nu s-a păzit de bărbat”: “De aceea mulţi copii se nasc morţi sau mor de tineri sau dacă trăiesc alunecă în curvie, pentru că s-a întipărit pe ei pecetea curvească încă din pântecele mamei lor. Căci toate prin câte trece mama, în vremea celor 9 luni de sarcină, fie bune, fie rele, se întipăresc în copil. Iar când acesta va creşte mare, toate îi vor răsări în cale(…)Iar dacă în vremea aceea tata a mai fost şi beat, se naşte un copil care va fi slăbănog fie cu mintea, fie cu trupul, fie cu amândouă”.
Cum luptăm cu moştenirea genetică
Părintele Arsenie Boca vorbeşte în “Tinerii, Familia si copiii născuţi în lanţuri” şi despre moştenirile genetice până la al patrulea neam, dar şi despre faptul că aceşti copii trebuie trataţi cu multă căldură şi dragoste. Copilul îndărătnic nu trebuie certat, blestemat, ci trebuie făcute rugăciuni pentru îndreptarea răului. El va purta pecetea neputinţei şi a păcatelor părinţilor săi toată viaţa:
“Un copil are scris în sine toate înclinările unui mare număr de înaintaşi, atât cele bune, cât şi cele rele: jumătate de la cei doi părinţi, a patra parte de la cei patru bunici, a opta parte de la cei opt străbunici şi aşa mai departe. Moştenirii bolnave de la un părinte îi sare în ajutor partea sănătoasă de la celălalt, dar neputinţa o poartă totuşi cu sine.(…)
Nu e glumă cu viaţa copiilor pe care îi aveţi sau vreţi să-i aveţi. Sunteţi răspunzători de ei şi de toată viaţa lor, căci ce le-aţi transmis, asa viaţă vor avea. Şi copiii vostri vă vor judeca pe voi, după cum bine ştiţi şi bine plătiţi. Iar când vă vor supăra, fiţi cuminţi şi nu-i blestemaţi, ca să nu ascultaţi de diavol până la sfârşit, ci daţi-vă seama că ei vă aduc aminte de păcătele voastre cele nemărturisite şi neispăşite. Rugaţi-vă pentru ei şi rugaţi-vă pentru voi să vă ierte Dumnezeu, chiar şi atunci când vă vor blestema”.
Cine a fost părintele vizionar?
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului.
Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor.
A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Totuşi, Securitatea l-a urmărit aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989. Mănăstirea Prislop, unde Arsenie Boca a slujit în anii 1950 şi unde a fost înmormântat, a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
